Ne bucurăm că accesați forumul nostru, poveștile, membrii și multe altele vă așteaptă!
Se pare că o fantomă a detectat că nu sunteți înregistrat/logat!
Pentru a vă loga apăsați butonul ”CONECTARE”
Pentru a vă înregistra apăsați butonul ”ÎNREGISTRARE”
Dacă doriți să fiți vizitator apăsați butonul ”NU MAI AFISA”
Spectrul Realității
Ne bucurăm că accesați forumul nostru, poveștile, membrii și multe altele vă așteaptă!
Se pare că o fantomă a detectat că nu sunteți înregistrat/logat!
Pentru a vă loga apăsați butonul ”CONECTARE”
Pentru a vă înregistra apăsați butonul ”ÎNREGISTRARE”
Dacă doriți să fiți vizitator apăsați butonul ”NU MAI AFISA”
• • Administratorii forumului vă invită să citiți regulamentul forumului cu un CLICK AICI . Crezi că îndeplinești toate criteriile vreunui grup? Vrei să faci parte din staff? Tot ce trebuie să faci, e să dai CLICK AICI și să faci o cerere și verifică dacă cerea ta îndeplinește cerințele cu un CLICK AICI. Mulțumesc pentru timpul acordat! • •
În cazul în care ești un membru vechi care și-a uitat parola, intră pe serverul de discord sau trimite un mesaj privat de pe un cont nou unui administrator.
Mesaje : 396 Data de inscriere : 03/07/2015 Varsta : 23 Localizare : Craiova
Subiect: Re: ~Învăluirea frumuseții Lun Aug 31, 2015 8:26 am
Povestea este superba, felul cum descrii imi place mult iar ideea este foarte interesanta. Vreau next!!!
Andra. Moderator
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
10 ani
10 ani de la crearea contului.
Mesaje : 105 Data de inscriere : 13/08/2014 Varsta : 24 Localizare : Alba
Subiect: Re: ~Învăluirea frumuseții Mar Sept 01, 2015 4:47 pm
Ţi-am spus eu că voi citi şi povestea asta Eu încă cred că scri despre vampiri. Altă idee, habar nu am. M-am gândit şi la Bolnavi ca cei din Twilight, când mureau zici că erau din porţelan. Aşa mi-am imaginat eu creaturile acelea ciudate. Poate greşesc în proporţie de 99% Aştept următoarea parte, fetelor!!
Cena Veteran
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
Mesaje : 275 Data de inscriere : 21/07/2015 Varsta : 21 Localizare : ?
Subiect: Re: ~Învăluirea frumuseții Mar Sept 01, 2015 4:53 pm
WOW, ce tare e am ramas masca ,si asta se intampla foarte rar sa stii . .
Ana-Maria Avansat
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
Mesaje : 64 Data de inscriere : 25/12/2014 Varsta : 23 Localizare : Peste tot şi nicăieri
Subiect: Re: ~Învăluirea frumuseții Mier Sept 09, 2015 1:19 pm
Magnific. Pur si simplu superb. Vreau urmatoarea parte cat mai repede.
Raysa Nebun dupa forum
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
Mesaje : 332 Data de inscriere : 18/12/2013 Varsta : 23 Localizare : Acolo! nu , nu acolo. Aici.
Subiect: Re: ~Învăluirea frumuseții Mier Sept 09, 2015 1:22 pm
Oooo.....next femeie next. Iti iubesc povestea, chiar daca ai doar cateva capitole. Vreau next, Mona vrea next..si il vreau repede.
Bishamon Spammer
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
Mesaje : 1153 Data de inscriere : 03/01/2015 Varsta : 24
Subiect: Re: ~Învăluirea frumuseții Mier Sept 09, 2015 1:43 pm
Povestea, hmm...interesanta nu am ce zice chiar imi place x.x DECI NEXT!
AlessiaAny Administrator
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
10 ani
10 ani de la crearea contului.
Mesaje : 178 Data de inscriere : 20/03/2015 Varsta : 25 Localizare : Brasov
— Ai înnebunit?! Marcsia mă privea cu un amestec de sfidare și enervare. Mons stătea imediat lângă el, cu o mână înconjurându-i umerii. — S, șuieră ea printre dinți și mă privi în ochi. Își intoarse privirea către Marcsia, apoi se postă câțiva pași în față, alături de mine, dar nu prea aproape. Cine știe, poate îi dau râie sau ceva. Își încrucișă brațele la piept. Dar are dreptate. Ce ți-a trecut prin cap? Să pui Bolnavii să o racoleze? Până și tu poți mai mult de atât. — Oh, pentru numele lui Dumnezeu, Ramona! Vrei să încetezi să-l mai pupi în cur?! Dintr-o mișcare, mă aflam peste el, în timp ce cu o mână mă sprijineam de scaun, ca să nu cădem, iar cu cealaltă îi strângeam gulerul tricoului atât de tare, încât mă durea pe mine. Dacă fata asta pățește ceva, îți jur.. îți vei fi dorit să fi terminat ce începusem atunci, i-am șoptit eu amenințător. Marcsia încă mă privea sfidător și un zâmbetarogant îi apăru în colțul gurii. Mâinile lui urcară pe coapsele mele și chiar înainte să ajungă mai sus, i-am prins încheieturile cu forță și dezgust și i le-am aruncat în poală, în timp ce m-am ridicat de pe el și am ieșit cu pași mari și apăsați din cameră, trântind ușa în urma mea. Am străbătut în grabă coridoarele imense și reci, luminate doar de câteva sfeșnice, dintre care unele începuseră să se stingă. Nu-i problemă, cunosc locul ăsta cu tot cu coridoarele secrete și camerele ascunse. Nu ieșeam întotdeauna noaptea; uneori mă concentram și pe strângerea datelor. Am coborât scările late de piatră și am tras cu ambele mâini de poarta mare și masivă de la intrarea în pivniță, până ce am auzit o pocnitură puternică și un sunet greu de frecare fier pe piatră, iar poarta țeapănă și dură începuse să se miște, obligată de forța brațelor mele. Într-un final am dat-o cu totul la o parte și nu m-a mai interesat de căderea ei care zgudui toata clădirea cu un zgomot asurzitor. Am pășit apăsat înainte, printre gărzi, ignorându-le cu desăvârșire. Când una dintre ele, un barbat scund și plinuț, a cărui expresie speriată îmi amintea de un cartof pus la fiert, încercă să mi se opună, l-am ocolit și l-am lovit din lateral cu pumnul în față, trântindu-l la pământ. L-am lăsat în urmă și mi-am văzut de drum. Dupa încă vreo patru metri parcurși de-a lungul miezului circular din ciment din mijlocul temniței și vreo două celule, încă două gărzi, ceva mai curajoase și cu constituții relativ mai atletice decât cea a precedentului, îmi ieșiră în drum și întinseră mâinile în față, făcându-mi semn să mă opresc. — Stai, cine... — Nu ai vo... Cu lipsa dureroasă de interes pe care o aveam față de cei doi și fără să schițez vreo expresie în plus față de cea mânioasă și actuală, i-am prins pe amândoi de ceafă și i-am dat cap în cap cu multă forță. S-a auzit un zgomot de sfărâmare pe care l-am ignorat cu apatie și am continuat să merg, călcând peste trupurile celor două gărzi care-mi căzuseră la picioare. Lângă o celulă, era un alt paznic, care nu-mi făcu nimic încă, dar pentru orice eventualitate, l-am apucat de brațe ca pe-un hot-dog și l-am aruncat într-o parte. După sunet, probabil a lovit carcera vreunei himere, care acum începuse să-și desfăteze foamea. Am coborât încă un rând de scări, acestea mult mai înguste și mai întunecate decât ultimele. Le-am coborât în grabă, cu o grație desăvârșită, reușind să evit orice posibilă cădere de pe abruptitățile acelea mortale, chiar și cu fiorii reci ce-mi străbăteau corpul neîncetat. Am intrat în întunericul acela dens, pășind pe ceva moale și gras. Probabil un șobolan.
~
— Iar aici ajung cei care nu mă ascultă, spuse Marcsia cu nonșalanță, în timp ce-mi prezenta temnița ca pe un hotel. Sper să nu fie totuși cazul, adăugă, privindu-ma cu o expresie stranie, chiar flămândă aș putea spune. Am înghițit în sec. Nu am de gând să îl ascult. Nu am de gând să stau în închisoarea asta înghețată și morbidă. Iar în privința temniței nici măcar nu am de gând să mă pronunț. O să scap de aici. Dar trebuie să gândesc bine evadarea. Oh, Stefan... Unde e răbdarea ta neclintită acum? Unde ți-e zâmbetul sigur și calm? Of, atât de naivă...
~
Am scuturat din cap. Fi-r-ar ele de amintiri, n-am timp de nostalgie. Am privit în jur, prin bezna sufocantă și am simțit cum pupilele încep să mi se dilate precum unei pisici. Simțurile mi s-au ascuțit. Într-un colț îndepărtat s-a auzit un chițăit slab. Mi-am îndreptat privirea în direcția respectivă. Un liliac cu aripi frânte încerca din răsputeri să se agațe de țeava umedă și ruginită de pe care căzuse. Dar nu mai avea forțele necesare. S-a prăbușit ca o statuie înghețată pe podea și, după încă un scârțait slab, acolo rămase. Un zâmbet dement mi s-a lățit pe față și repulsia mea față de Marcsia continuă să crească. Se umfla ca un balon. La un moment dat, balonul se va sparge. Oh, Marcsia, imi este atât de milă de biata ta ființă. "Hm, da, sigur!" mi-am spus în minte și am renunțat la zâmbet. Am scuipat imediat lângă rămășițele aproape criogenizate ale șobolanului pe care călcasem. Am înaintat în întuneric. S-a auzit un scâncet. M-am îndreptat în grabă în direcția de unde l-am reperat. Fata era acolo. Stătea chircită în colțul celulei, cu privirea fixă. Tremura din toți rărunchii, iar pielea ei căpătase o nuanță vineție. Nu era în stare să-și întoarcă fața spre mine, sau să zică ceva, deși o vedeam că încearcă. Înainte să articuleze încă un sunet teribil, m-am uitat în sus, la gratiile care o întemnițau și am început să le zgâlțâi, însă nu au cedat. Mi-am înăbușit o înjurătură și m-am lăsat pe vine. — Hei, am spus aproape șoptit. Hei, totul e ok. Mă auzi? E ok, am continuat cu blândețe. Acoperă-ți capul, poți face asta? Am privit-o tensionată, până când, cu un alt scâncet, își desprinse mâinile din jurul genunchilor. Erau aproape rigide și tremurau atât de tare, încât făcea o mișcare înainte și două înapoi la început. — Hai... hai... mormăiam eu, mai mult pentru mine. Fata reuși, într-un final, să-și acopere fața și capul cu mâinile. Am răsuflat pe gură, zgomotos și m-am ridicat rapid în picioare. Am făcut câțiva pași în spate și apoi am lovit încuietoare cu piciorul. O dată. De două ori. De trei ori. A cedat, cu un zgomot puternic și o rafala de aer care o învălui și răsturnă pe fata care încă nu își schimbase poziția, atunci când poarta grea se rupse și căzu, zguduind pereții. Imaginea fetei îmi amintea de o statuie de marmură. Am intrat repede în celulă și am ridicat-o cu grijă pe fată pe umărul meu. Era sloi. — Hei! Nu ai voie aici! Cine... L-am împins cu piciorul pe paznic în celula din care tocmai scosesem Prospătura și cu o mână, am trântit la loc poarta cu gratii, în încuietoare, nu înainte să ii iau cojocul cel mare de pe umeri și să o acopăr pe ea cu el. Am ieșit cu viteză din temniță și am abordat primul servitor care mi-a sărit în cale. Una din menajere. — Tu! am strigat și ea s-a întors speriată către mine. Ia-o pe fata asta și du-o la îngrijiri. Ai grijă să aibă parte de o baie fierbinte și lungă, haine noi și curate și să fie hrănita bine. Fă-o, am șuierat printr dinți când am văzut că servitoarea deschise gura ca să protesteze probabil. Asta dacă nu vrei să te îmbolnăvești subit de deces. Cu un mârâit, i-am înmanat atent Prospătura unui alt servitor, căreia îi făcuse menajera semn cu mâna să se apropie. Apoi am continuat să îi privesc amenințător pe cei doi, în timp ce se îndepărtau grăbiți, iar menajera îi comunica indicațiile celuilalt servitor. Ar fi fost de așteptat să-mi treacă nervii până acum, dar, ironic, sunt mai supărători ca niciodată. Am aruncat o privire la ceasul mare de pe perete. 00:16. Bun. Mă întreb dacă familia aia mai doarme cu ferestrele deschise...
Ultima editare efectuata de catre Any si Dali in Joi Feb 08, 2018 10:02 pm, editata de 5 ori
Ana-Maria Avansat
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
Mesaje : 64 Data de inscriere : 25/12/2014 Varsta : 23 Localizare : Peste tot şi nicăieri
Pai.. as putea sa presupun ca povestea asta nu mai e citita de nimeni? Da? Ok. Pai, am inceput sa luam in considerare ideea de a renunta la ea. Multumim celor care au citit-o pana acum. Ne mai gandim daca o vom continua sau nu si probabil vom comunica decizia luata. Multumim de atentie.