Gustând amarul vieții

Frica îmi străbate fiecare parte a corpului , inima-mi bate neregulat iar picioarele nu-mi mai pot susține greutatea .

Păşind încet pe gresia pătată de sângele ce curge din tavanul dărăpănat , inima-mi îngheață pentru o secundă. Se aude un glas vag în depărtare , frica mi se accentuează cu fiecare bătaie a inimii.

Acest vis este ca un labirint fără sfârşit . Îmi învăluie mintea lăsându-mă într-o ceață insuportabilă , mai apoi făcându-mă să simt toată viața scurgându-mi-se încetişor .

Soarta îmi este în mâinile lui , nu pot protesta , glasu-mi este înghețat . Înghit în sec . Este chiar în fața mea ...

Mda , hei . V-a fost dor de mine? ^^ Sigur nu :c Însă am făcut şi eu o poveste... Enjoy :3

Aci o poezie făcută de je :

Mor,
Mor încetişor .

Vărsând lacrimi,
Lacrimi amare.

Lăsndu-mă-ntro visare,
Visare fără sfârşit
De durere-nvăluit .

- Topic corectat de Lucas.

Morr ,

Edit :

Mor,
Mor încetişor,
De mână cu al meu dor.

Vărsând lacrimi,
Lacrimi amare.

Lăsându-mă-ntro visare
Visare fără sfârşit,
De durere-nvăluit .

Ouch :c Nimeni? Ok .

Serios ? la ea raspundeti dar la mine, nu? am ramas dezamagit de stuff

O să mai postez , trebuie să îmi vină idei . CHILL .

Era în fața mea ...

•••••

Apropiindu-se lent parcă voind să-mi doresc moartea mai repede . Dintr-o dată un băiat jupuit şi anorexic apare în spatele criminalului , făcându-l să mă scoată pentru un moment din raza sa vizuală.
 Profitând de neatenția acestuia, încep să fug . Ajungând în fața uşii , împing rapid pentru a putea scăpa . Ies tiptil mai apoi să pot alerga spre casă. Pițenie de om nu era afară . Ciudat , mereu se găsea     câte un om să nu poată dormi acasă din cauza soției sale ce-l aştepta de la cârciumă , iar el, de frică , adoarme pe străzi . Chicotesc la acest gând , fără să-mi dau seama că trebuia să scap cât mai repede. Încep să alerg neştiind calea de destinație . Mă înebunea la propriu gândul că aş putea fi ucisă în două secunde fără pic de milă şi să ajung la doi metrii sub pământ .
Alergam din ce în ce mai repede , cu veşmintele-mi rupte de toate crengile copacilor .
Sleită de puteri , mă aşez sub un fag bătrân  . Se aude un foşnăit puternic din apropiere , eu , mergând să investighez nici nu-mi dau seama că criminalul îmi puse briceagul la gât , fiind gata să-mi decidă soarta  ...

- Topic corectat de Lucas.

Am observat că aici nu se mai uită nimeni . NU mai continui povestea . bb

cred ca ai excela daca ai face poezii sau cum a zis o colega de a mea poeizii dar trebuie ceva mai mult lirism! bafta si te astept cu o evolutie :bounce: