Sangele Bestiei

Subiect: Sangele Bestiei Vin Mai 01, 2015 9:42 pm

Bună, numele meu este Maria. Am o viaţă minunată de când am devenit studentă. Îmi place la nebunie să învăţ. Sunt un chimician înnăscut. Am o pasiune pe care nu o pot ascunde. Iubesc paranormalul! Îmi place tare mult să citesc poveşti vechi de groază. În fostul meu sat era un "grup" de femei bătrâne care spuneau poveşti şi sustineau că li s-au întâmplat.
Dar... ceva nu este în regulă de când m-am mutat. Stau în gazdă la cineva. Acel cineva este mai mereu plecat, iar eu mereu rămân singură. Nu aş putea înţelege unde stă toată ziua bună-ziuă o săracă văduvă bătrână. Stă într-un apartament cu 3 camere. În sufragerie stă ea, în camera de lângă bucătarie stau eu şi... ultima cameră parca e inexistentă. Este încuiată cu 6 lacăte ruginite şi parcă mai vechi decât pământul.
Astăzi se fac 3 luni de când am venit aici şi aş vrea să mă mut. Dar în fiecare noapte când mă culc visez că, ori de câte ori m-aş muta din acest loc în oricare altul, se întâmplă ceva rău, ceva ce nu văd până la sfârşit pentru că se termină visul. Mereu sfrâşitul e în ceaţă. Mai e ceva ce pare ceva ciudat. Bătrâna este plecată de mai mult de 3 săptămâni, fără să dea vreun semn de viaţă. Am făcut o declaraţie la poliţie explicând că a dispărut şi că în 48 de ore nu s-a întors dar... nimic. Absolut nimic.
Ieri seară ceva a bătut la uşă. Am deschis, în speranţa că ar fi bătrânica. Era o aşa-zisă vecină de sus. Din câte mi-a spus stăpâna nu mai exista nimeni la etajul 3, toţi muriseră. Dar, nu-i nimic, am poftit-o înăuntru. A vrut să-mi ofere un chec făcut de ea.
-Mănâncă, doar nu te otrăvesc. Spuse ea iar apoi mi-a zâmbit sadic. Asta m-a îngrozit.
Şi aşa trecură alte 3 săptămâni, în care bătrână nu a apărut. Tot singură eram, până apărea vecina cu câte un preparat în fiecare zi. Dar intr-o seară a început să bată insistent la uşă. Răspund, cam temătoare.
-Unde este bătrâna aia? Mă întreabă panicată.
-Doar v-am povestit... Spun eu.
-Nu mi-ai povestit că a şi murit, doar ca a disparut. Îmi zise ea destul de confuză.
-Când a dat ortul popii? Întreb eu.
-Ce, nu ştii? Tot blocul spune că tu ai omorât-o ca să îi iei averea. Ea avea multe datorii la noi, tuturor ne-a cerut împrumut. Noi abia azi am aflat că era bancheră, de la singura vecina căreia nu-i ceruse împrumut. Pentru asta trebuie să ne răzbunam! Şi pe tine şi pe baba aia!
În acel moment au dat năpustit 3 asupra mea, legându-mă. Alţi 3 au căutat tot prin casă, nu au găsit nimic. Doar în camera "inexistenta", conduşi de un miros insuportabil şi greu, au găsit bătrâna spânzurată. Am observat că eu eram singura care era deranjată de miros.
-Voi nu simţiţi? Întreb strâmbând din nas.
-Nu draga mea, noi suntem fantome, noi nu simţim nimic. Dar la fiecare 3 ani putem să "reînviem" în corpurile noastre, dar fără să simţim ceva.
Au încendiat tot locul. Eu înca eram acolo. Vecina care nu dăduse împrumut stăpânei, a sunat la 112. Pompierii au venit iar eu am fost transportată direct la spital, cu arsuri pe 30% din suprafaţa corpului. După 3 luni de recuperare m-au externat. M-am dus tot la aceea casă, nu aveam unde altundeva să merg. Iarăşi bate cineva la uşă. Inima îmi sare din piept. Bătaia era insistentă.
M-am apropiat de usă încet-încet.
-Cine e? Întreb eu, bâlbâindu-mă.
-Eu, prostuţo! Spuse o voce feminină.
-Care eu? Întreb din nou.
-Amalia, verisoara ta! Răspunse ea. Am deschis uşa.
-Vai de viaţa mea! M-ai speriat! Răsuflu eu uşurată.
-De ce, doar nu ai văzut o stafie, nu?
-Da, dar...
-Ştii regula numărul 1:"Fără dar''.
-Da, scumpa mea, ştii... trebuie să-ţi povestesc ceva... Îi spun calmă.
-Ce să îmi poveseşti? Că trebuie, orice ar fi, să-ţi cumperi o sonerie?
Atunci am luat-o în braţe. O ţineam strâns şi nu îi mai dădeam drumul.
-Esti genială! Sonerie, asta îmi trebuie, sonerie!
-Dar ce, mă rog?
I-am povestit totul, dar în zadar. Nu mă credea, dar au pus-o la bănuiala multe lucruri.
În primul rând taxa pentru gazdă era foarte ieftină. În al doilea rând numărul satanei coincide cu numărul blocului, acesta fiind 666. Şi în final da, 13 fantome, numărul apartamentului. Deja îmi rodeam unghiile de emoţii. Oare o sa mă înţeleagă, ma va crede? Ştiu ca nu este prea uşor sa crezi aşa ceva, dar din păcate era adevărat. Nu mi-am minţit verişoara niciodată. Sufletul stăpânei încă mai bântuia casa, dar nu mă mai speriam, deoarece fantomele se hranesc cu frică... teamă.
-Dacă nu mă crezi, vom face incantaţii diseară! Spun eu hotărâtă.
Seara am chemat o babă cam ciudată să citească niște incantaţii. Mereu când apare cere un medalion şi o păpuşă. Cred că ştiu unde sunt ascunse.
Ea ne-a spus că trebuie să aducem acele lucruri pe care ea le voia de fiecare dată când venea "în vizită".
Băbuța începu:
-Varvarad, carcamarad, atomus, deslegatus! Fantomă, care bantuie şi chinuie această casă și această fată, eliberează-ţi sufletul! Acceptă moartea!
Bătrânica a scos din "traista ei" o păpușa identică, a ridicat-o iar fantoma a apărut şi a zis să îi dea păpușa, că dacă nu...
Bătrânica nu voia, se pare, să i-o dea.
-Asta e singura amintire, de la tata, mama!
-Mama?
-Da!
-Tu nu ești fiica mea mea!
-Scumpa mea, tu nu mai trăiești, nu-ți mai amintești ce s-a întamplat decât că eu nu am fost cu tine în ziua accidentului.
-Ziua accidentului?
-Da. Acum 13 ani si 6 luni, ai plecat cu tatăl meu după o ceartă aprigă dintre mine și fratele meu. El voia să va impacati singuri, dar eu nu. De la un timp o luase razna cu băutura și drogurile, ba chiar într-o zi ți-a injectat și ție ceva. Aveai 47 de ani când ai murit.
Ați plecat, nu știu unde. Dar... Pe Transfăgărășan, tata a pierdut controlul mașinii şi ați ajuns într-o prăpastie. Tu ai murit. Tata a intrat în comă timp de șase ani și 13 zile. În a 13-a zi când s-a trezit a murit sufocat.
-Ok, ok... eu din toate astea, ce să înţeleg?
-Mamea mea, bătrâna care vă bântuie, a murit şi a înviat prin "magie'', acum a murit de tot, stati calme. Nu o să vă mai bântuie, ea. Dar ca acum ati aflat că fantomele există cu adevarat, cine stie ce o să mai păţiţi. Stăpâna se inalţă la cer...

Post scriptum. Sper că v-a plăcut!
Va continua...

¤Topic corectat de Adda.¤

Subiect: Re: Sangele Bestiei Sam Mai 02, 2015 2:31 pm

Puţin cam mult dialog, dar în rest povestea e interesantă. Aştept next. :3 ♥

» doc-sangele apa nu se face
» Vanatorul bestiei
» Vanatorul bestiei

Cont pierdut

// Dacă nu ai acces la cont

Sangele Bestiei