Talent şi blestem.

Acum un car de ani , intr-un sătuc indepărtat, nu prea populat , locuia o fetiţă ce se numea Dido. Acea fetiţă avea doi părinţi minunaţi , buni , toată lumea ii indrăgea. Insă nici fiica lor nu se punea mai prejos , chiar dacă avea doar 10 anişori aceasta avea un talent deosebit la desen insă nu toată lumea se uita la talentele ei , unii oameni mai.. ciudaţi..  se uitau după talentele ei fizice .
Intr-o zi ambi părinţi plecaseră cu treabă , intr-un alt sat şi o  lăsară pe fată , singură , incuiată in casă.
Deodată din micuţa căsuţă incep să se audă nişte zgomote ciudate,fata speriată incepu să facă ceea ce o calma mereu : desenul . Dar de data asta fetiţa nu desenă ceva drăguţ ca de obicei , fără să-şi mai poată controla mâinile , Dido incepu să deseneze cei mai urâţi monştrii ce şi-i putea imagina vr-odată,fata speriată ia tabloul şi-l aruncă in foc.
Nu după mult timp nişte paşi greoi se aud in cealaltă cameră a casei , oare cine era ?
Bucuroasă fetiţa , crezând că sunt părinţii ei , plecă in grabă in cealaltă cameră .
Dar nu.. nu erau părinţi ei , era un bărbat ce părea intre 25-30 de ani , părul lung şi blond , foarte ingrijit , purtând o robă lungă neagră, cu nişte ochi de un albastru nemaivăzut şi cu niştre trăsături extraordinare , dorite de toţi oamenii.
Dido - Cine eşti tu.. ?
?? - Suntem viitorul , trecutul şi prezentul tău.
Dido-Dar.. eşti doar un om.. de ce ai spus ' suntem ' ?
?? - Pentru că nu sunt doar eu cel ce o să te ajute , micuţă făptură.
Dido - Dar nu am nevoie de ajutor , părinţii mei mă ajută dacă am nevoie, şi pe faţa fetei apăru un zâmbet strălucitor.
?? - Ei bine , de acum in colo părinţii tăi nu te mai pot ajuta .
Zâmbetul de pe faţa fetei incepu să se şteargă.
Dido - Dar de ce nu ?
?? - Pentru că acum sunt in tărâmul meu , eu i-am omorât cu mâna mea.
Dido - Nu..minţi ! Cine eşti ?! Mamiii , tatii ! Ajutor !
?? - Eşti singură de acum in colo , ţine mine , singura persoana in care poţi avea in credere şi care te poate ajuta.. eşti tu.
.......... Să mai continui ? .......  :SP:

:SS: dar draguta  :SN: 

:SN: 

..*Acum 2 ani*..
.. Atunci când nu ai incredere in nimeni şi nimeni nu poate avea incredere in tine..să trăieşti normal este destul de greu , dar ce poţi face , nu le poţi spune oamenilor pe care ii cunoşti despre trecutul tău , despre cum ai trăit singură de la 10 ani cu ajutorul .. ei bine.. al demonilor .Acum la vârsta de 16 ani imi pot controla destul de bine ' puterile ' dar mereu mă gândesc la cum ar fi fost dacă aş fi fost doar o simplă fată dintr-un sătuc liniştit , cu un trecut inspăimântător , dar dacă tot am inceput cu această idee despre vechiul sat , ei bine , lăsaţi-mă să vă povestesc :
Acum  şi mai mult timp cât eu nici măcar nu eram născută in sat a apărut un domn misterios , imbrăcat in costum , fumând un trabuc şi cu nişte ochelari negrii prin care nu se putea vedea nimic.. vine la părinţii mei şi le face o ofertă , anume dacă reuşesc să facă o incantaţie şi o  pentagramă , le va da destui bani pentru a trăii tot restul vieţii . Din cauza sărăciei părinţii mei acceptă oferta. Insă după terminarea incantaţiei .. ceva teribil se intâmplă , o poartă intre dimensiuni s-a deschis , din acea poartă au inceput să iasă nişte creaturi negre , pline de smoală , cu ochii de un roşu insângerat , unii aveau aripi şi erau monstruoşi  alţi insă alţi arâtau ca nişte simpli oameni.
Nu după mult timp părinţi mei se duc la acel om şi să il intrebe ce se intâmplă dar acel om era deja de mult plecat iar toţi acei monştri incepură să devoreze tot ce mai rămăsese din oamenii satului.
Dar de unde ştiu eu toate astea ?
Ei bine , intr-o zi in timp ce pictam un portret  care-mi stătea mereu in minte ,pur şi simplu a prins viaţă , omul ce-l pictam aproape săptămânal , omul pe care il visam mereu şi pe care simţeam că-l cunosc.. a prins viaţă .
?? - Salutare , stăpână .
Dido - Stăpână ? Eu n-am avut in viaţa mea sclavi.
?? - Ei bine tu m-ai creat , tu eşti universul meu , tu imi hotărăşi trecutul , prezentul şi viitorul.
Dido - ' Trecutul , prezentul şi viitorul ' zici , hm ? Unde am mai auzit vorbele astea...
?? - Păi nu aş avea de unde să ştiu , dar de acum in colo o să vă urmez şi o să vă ascult fiecare ordin, stăpână.
Dido - Fie , o să te numeşti Agares şi in cazul in care mă vei trăda vr-odată să ştii că mereu am o mică armă la indemână cu care o să te fac să suferi cum nu ai mai făcut-o niciodată.
.............
....* Prezent *....
Aşa s-a intâmplat , aşa l-am intâlnit pe Agares care mi-a spus o parte din trecut  . Cu timpul insă fetiţa paşnică care eram acum 8 ani s-a dus de mult , in acei 2 ani in care mi-am avut propriul demon am făcut destul de multe , am invăţat cum să fac diferite pentagrame prin care aş fi putut distruge pe orcine doar cu nişte cretă şi câteva picături din propriul sânge.
Dacă mă intrebaţi dacă sunt matură , nu , nu sunt . Incă mă mai joc cu păpuşile , incă mai tânjesc după dragostea de mamă , dar nimic din toate astea nu umbresc setea mea de răzbunare şi toată ura ce a fost creată. Intr-o zi o să fac să fie totul bine...intr-o zi....
........ Să mai fac next?......  :SP:  :SP:

Văd că nici asta nu vă mai place aşa că renunţ şi la ea , nu cred că mai scriu alte poveşti  :SC:

Superbă poveste. Nu renunţa. Eu aştept next!