O poveste cu membrii forumului

eu vreau sa fiu speeder, adica ma misc foarte repede si sar foarte sus si scenariu: ( vorbesc acum de parca tu povestesti) Ma plimbam in cautare de vreo aventra cand deodata un vant puternic incepe sa bata in partea dreapta doar, pentru cateva secunde. imi rasucesc capul la 90 de grade si nu vad nimic.Cand imi intorc capul apare un baiat in fata mea( de-aici te descurci tu).

Mary, varcolac (vezi ca vreau sa fiu personaj negativ), iar scenariu ai de la Cosmin.

Ale, vampir si pe moment nu am un scenariu... cand imi vin idei iti dau.

a da personaj pozitiv!

Daca vrei Iti dai seama din secvente ce vrem sa fim Si sa aparem separat, sa fim destepte, curajoase, si eu (Any) sa apar prima, ca asa am facut secventa Si ne vom folosi de mai multe comentarii, pentru ca nu ne ajung caracterele de pe telefon.
"Simt un aer cald pe ceafa si un fior ma trece pe sira spinarii. Cand ma intorc, vad o fata inalta, roscata, cu parul aproape de genunchi, ochi negrii blanzi si surazatori si piele ca de marmura. Frumusetea ei era orbitoare, iar ochii ei parca te atrageau intr-o transa, neputand sa-ti intorci privirea. O alta piesa a fost aruncata in momentul in care buzele ei, rosii ca amurgul, i-au lasat dintii albi sa straluceasca in privile noastre- si-asa vrajite. Zambetul ei era cald si sincer, putand parca sa vindece si sa aline orice durere sufleteasca, iar linistea, blandetea si puritatea parca luasera nastere din el. Bunatatea si intelegerea erau ingropate in toata fiinta ei, neezitand nicio clipa sa ne arate ca sunt acolo si ca nu au parasit inca aceasta lume.

Finalul a fost tot ceea ce mai asteptam. Vocea sa era parca desprinsa din cele mai frumoase vise. Era blajina si curata; doar ascultand-o si uitai de toata durerea sau necazurile in care te-ai fi aflat:
-Buna, eu sunt Anneli.. Dar imi puteti spune Any. V-am vazut de putina vreme, mergand pe acest drum si sunt aici ca sa am grija de voi. Am putere foarte mare, in special pe aceste taramuri. Si pentru ca nu vreti sa faceti cale-ntoarsa si sa porniti pe alt drum, ma vad nevoita sa merg alaturi de voi, sa va indrum si sa protejez. zambetul sau ne atinsese iar cele mai frumoase amintiri.
-Dar.. iau eu cuvantul. De unde stii ca nu ne-am fi intors?
Dadu drumul unui mic ras infundat si adorabil, dupa care continua:
-Pardon, am uitat sa mentionez Eu sunt Anneli, printesa timpului, a Taramului de Sus. Pot intoarce timpul, fapt ce ma ajuta sa previn unele rele. Nu ma pot folosi de aceasta abilitate in scop propriu si egoist. Firea nu imi permite acest lucru. Deci stiu ca nu v-ati fi intors din drum.
-Am auzit de tin

-Am auzit de tine! striga Cosmin uimit. Se spune ca, pe langa puterea si inteligenta iesite din comun, curajul eroic si abilitatea unica de a controla timpul, ai si rare puteri incredibile de vindecare! Iar zvonurile despre frumusetea ta nu ating nici macar pe jumatate adevarul..
Any purta o costumatie destul de modesta, dar, cum pe ea ar fi aratat bine pana si un sac de cartofi, era cu adevarat superba. Intr-o rochita volanata alba, cu vreo palma peste genunchi, cu un strat subtire de dantela ce ii acoperea decolteul si niste ghetute de un alb mat, asemenea varului, fara tocuri, era dovada vie ca frumusetea consta cel mai mult si mai mult.. In simplitate, bunatate si sinceritate."
Sunt extraordinar de modesta, nu? ) Si acum, secventa pentru Dede:
"Am pornit pe directia de unde se auzea acel sunet fermecator. Inaintam tematori si curiosi printre copacii batrani ai codrului intunecat. Nu mai auzisem in viata mea un sunet mai melodios si fermecator, iar dupa chipurile partenerilor mei, puteam spune ca s

[...] puteam spune ca si ei se aflau pe aceeasi lungime de unda ca si mine. Nu am reusit sa imi dau seama cum sau cand, dar, intr-o clipita, de dupa arbori s-a ivit o pajiste superba, in centru cu un lac, a carui apa stralucea cristalina in adierea mangaietoare a vantului. Langa acesta, se zarea o silueta neagra, producand acel sunet mirific. Era o fata superba, singura vazuta de mine vreodata egaland-o pe Any in frumusete, cu degetele plimbandu-i-se gratios pe corzile unei harpe aurite.
-Dali.. sopti Any uimita.
Insa mirarea noastra o depasea pe a ei, mai ales in clipa in care se departa in viteza de noi, catre fata care statea acum intinsa pe iarba, privind spre lac, iar vocea sa melodioasa si linistitoare scoase primul strigat de furie.
-Dali! striga ea. Cum poti sa fii atat de nepasatoare, tu.. tu.. Ingrato! Si sa apari chiar aici, stiind ca eu voi fi prezenta, fara niciun fel de scrupule?!
Fata se ridica de jos si se uita fix inspre Any, cu o privire trista si rugatoare. Era la fel de frumoasa ca si ea,

insa, la aspect, se aflau la poli total opusi. Lasam deoparte inaltimea aproape egala, tenul alb precum lumina lunii, trasaturile morale, care razbateau in amandoua, fiind cu siguranta imartite egal catre ambele si parul lung al amandurora. Al Daliei era insa, pana sub fund, dar alb-argintiu, precum neaua. Ochii sai erau de un albastru-deschis fermecator, desprins parca din seninul cerului, buzele ii erau visinii ca sangele, iar trupul gratios ii era acoperit de un sarafan negru, pana la genunchi, cu volanase subtiri din satin la capetele manecilor, rochiei si la guler. In picioare purta niste botinute negre; un negru de aceeasi intensitate ca taciunii, cu talpa joasa. Asemenea Anyei, simplitatea si bunatatea sa erau un prim factor al frumusetii orbitoare pe care o poseda.
Ajunsa langa ea, toti ne asteptam sa-i traga o palma, sau sa-o atace cu niste perlute frumoase, insa a luat-o in brate.
-Credeam ca ai murit, toanto! Sa nu indraznesti sa mai sperii vreodata asa! tipa Any, cu rotocoale de lacrimi ce