Putrefacție.

Subiect: Putrefacție. Sam Noi 14, 2015 8:52 pm

De ce continui să ai impresia că vreau să mă schimb, să fac ceva cu viața mea? De ce ai impresia că voi avea o viață, că voi avea o familie, că voi lua decizia să-mi caut un loc de muncă decent? De ce ai impresia că mă poți controla, că-ți sunt subordonat? De ce ai impresia că-mi poți lua și-mi poți interzice tot ceea ce-mi place? Cât crezi că mi-ar lua să pun capăt? Lasă-mă să fiu indiferent, nu vreau să plând, nici să râd sau să zâmbesc, că n-are rost, vreau doar să fiu indiferent. Nu-mi pasă de viitorul meu, nu-mi pasă dac-am să fiu singur sau înconjurat de familie și prieteni. Nu-mi pasă dac-am să locuiesc într-un castel sau într-o cutie într-un parc rece și mizerabil. Vreau doar să se sfârșească tragica perioadă în care ne aflăm, mă vezi marcat, mă vezi abătut, însă continui să-mi dai ordine, să-ncerci să mă conduci, să mă controlezi. Las-o baltă...

Trist privesc cum moartea-nvăluie pământul, cum frunzele cad și-odată cu ele cad și stropi calzi de sânge. O dată cu sunetul vântului se-aud urlete disperate, strigăte de ajutor, explozii, focuri de arme, sirene ale poliției și urlete ale protestanților. -Ce se-ntâmplă? Unde se va ajunge?... -La moarte, aici se va ajunge, căci altfel pacea nu va veni, doar moartea e cea ce-nchide gura, doar moartea-i cea care-ți leagă mâinile, care te imobilizează. Când cineva întreabă: "Când va fi pace" așteaptă-te să auzi din mulțime: "Când nu vom mai fi noi", căci atât timp cât noi, oamenii, mișunăm și invadăm acest pământ, pacea nu-și va face niciodată simțită prezența. Unde-i moarte, hoție, durere, protest pacea n-are cum să fie, nici măcar în mintea celui mai inocent copil, nici măcar într-o icoană dintr-o biserică.

O doresc, o doresc atât de mult, vreau liniște, vreau siguranță, vreau să ies fără să-mi fie frică de urmări, să-mi fie frică de faptul c-aș putea să mor, deși m-aștept la asta, mă aștept zilnic, la orice oră, orice minut, orice secundă să mor, să ma sting încet pe patul unui spital sau să mi se oprească brusc inima în mijlocul străzii... Vreau să mor astfel, nu ucis de mâna altuia, vreau să mor de bătrânețe, plin de gânduri și amintiri, nu în floarea vârstei, plin de arsuri și gloanțe. Vreau să-mi scot copiii, dac-am să-i am, în stradă fără să-mi fie frică să-i văd morți la două ceasuri după, vreau să-i las să se plimbe, fără a-i căuta apoi la morgă. Vreau să fie bine, să fie liniște...

Nu sunt doar un număr într-un registru, nu sunt doar un individ în societate, nu sunt doar un nume dintr-o listă de alte zeci de mii. Sunt eu, liber, tânăr... Păcat că mor încet, simt cum viața cum tot se scurge din mine, nu mă mai simt puternic, mă simt ca o piatră. Mă simt mort și trist...

Pentru ce m-am născut? M-am născut să putrezesc, să mor, ăsta-i scopul meu...

Subiect: Re: Putrefacție. Sam Noi 14, 2015 9:08 pm

Ahmm -.- am apasat pe macro-ul de la mouse, acum trebuie sa scriu din nou.
Deci e frumoasa aceasta idee care ai voit sa o transmiti, unele teme ale povestii sunt mai usor de dedus, unele mai greu. Adica la inceput ma gandeam daca pot sa descifrez tot ce vrei sa transmiti, ma gandeam ca e ceva mai profund decat as putea sa simt eu Smile

Oh si penultimul paragraf, mereu m-am gandit la asta. Si sunt de acord, dar din pacate de multe ori se intampla ca unele persoane sa ramana in istorie doar ca niste registre.
Bun deci, singura chestia care nu mi-a placut din text, a fost un cuvant care nu mi-a placut si acela este morga. Stiu e foarte corect si bun, dar vreau sa zic ca merita sa pui un alt cuvant mai demn de sentimentele transmise inainte.
Mereu mi-a placut ca fata de povestile mele care mereu ajung sa fie triste,la tine se evedentiaza aproape foarte clar unele sentimente, tu transmiti acel sentiment drag de regret si iubire.
Sincer sunt bucuros ca am intalnit o persoana ca tine, chiar daca nu prea se poate sa discut cu tine.
Umm, textul imi place mult, seamana cu modul de scriere pe care il incerc eu sa il evoluez Smile

Pai, nu stiu daca exista next, dar sper sa faci unul Smile

Subiect: Re: Putrefacție. Sam Noi 14, 2015 9:21 pm

Nu știu ce să comentez..
Am putut face legătura cu situația actuală din lume. Nu știu ce să mai zic.. Mi-a plăcut mult, nu cred că am mai citit ceva de genul. Mă bucur că ai făcut relație cu lumea reală.. O lucrare reușită și scrisă cu suflet. Respect.

Subiect: Re: Putrefacție. Sam Noi 14, 2015 9:27 pm

Imi place tema abordata , face referire la situatia actuala in care suntem , si nu ma refer doar la noi ca tara , popor , ci toata lumea.
Nu stiu de ce , dar la inceput aveam impresia ca nu o sa inteleg nimic , la cat de grea de cap sunt , dar spre uimirea mea am inteles totul mai bine decat m-as fi asteptat, am simtit emotia , sentimentul transmis si chiar mi-a placut.
Nu am nimic de reprosat , foarte bine scrisa , la fel ca toate povestile tale.

Exista next ? Daca da , il astept cu mare drag

Subiect: Re: Putrefacție. Sam Noi 14, 2015 9:28 pm

Inițial nu am vrut să las comentariu, din motive total irelevante, dar până la urmă am făcut-o. Așadar o sa mă limitez strict la compoziția și structura poveștii. Este scrisă foarte bine, descrierea este mai mult decât bine pusă la punct și ai reușit să transmiți ceva prin ea. Asta contează, până la urmă. Bravo.

Cont pierdut

// Dacă nu ai acces la cont

Putrefacție.