Noaptea de Halloween, o noapte magică, despre care celţii credeau, undeva în jurul anului 800 î.Hr., că nu făcea parte din an. O noapte magică, la graniţa dintre vară şi iarnă, dintre Anul Nou şi Anul Vechi şi, în egală măsură, dintre cele două lumi: a viilor şi a morţilor.
La acel moment, pentru ei existau numai două anotimpuri: vara şi iarna, iar Anul Nou începea la 1 noiembrie. În ajun avea loc festivalul sfârşitului verii, Samhain, după numele celei mai temute zeităţi a religiei druidice practicate de celţi. Zeul Samhain era cunoscut şi ca „stăpân al întunericului”. Druizii credeau că la 31 octombrie, graniţa dintre lumea morţilor şi cea a viilor este extrem de subţire, pragul dintre cele două lumi fiind „păzit” de creaturi fioroase. Se spune că spiritele încercau să „prindă” un om, dar adesea se mulţumeau şi cu un animal, în special o pisică neagră, şi astăzi un simbol al Halloween-ului.
♢Corectat de Jolene♢
♢Corectare greșeli de tastare♢