Vine Vine Primăvara!

Primavara,un anotimp minunat



Campurile sunt acoperite de un covor verde splendid,sunetul pasarilor iti
incanta auzul,luna se vede ca un disc fantomatic argintiu pe cer,un carnaval
de mirosuri explodeaza in aer,lunca este acoperita de o multime de margarete
ce iti incanta privirea,suvite subtiri de lumina vin dinspre cer.
Primavara este un anotimp frumos,anotimpul florilor,roiuri de albine danseaza
in jurul florilor fredonand,fluturi plini de culoare zboara incolo si incoace
primavara este regina anotimpurilor,natura se trezeste din somnul ei adanc
si ne prezinta o varietate de manifestari ale frumusetii ei in mii de forme
cat de incantator este sa observi florile:trandafiri,lalele,narcise!
o adevarata sarbatoare pentru ochii nostri,cat de aromate sunt si cat de delicate sunt cand le atingi.
Frumusetele primaverii nu doar ca ne incanta ochii dar ne ating si inima si ne purifica
sufletul.

Sub razele blânde ale discului auriu, zăpada se topește văzând cu ochii și se retrage în unghere întunecoase. Pe pârâiele cu apă cristalină și pe ochiurile line de apă ale lacurilor nu mai e nici urmă de gheață. Dinspre ele, licoarea dulce și incoloră se revarsă spre natura secătuită, insuflând prospețime și viață. Mantia albă a iernii, cândva întinsă peste întreaga natură, este acum zdrențuită, doar câteva urme albe din vechile ei haine mai există. Primăvara lucrează zi de zi, neobosită, la alungarea deplină a anotimpului zăpezilor. Firișoare mici de iarbă ridică brațele firave spre razele delicate ale soarelui, în încercarea lor de a sorbi cât mai mult din grația luminii. Izbânda noii primăveri este pe punctul să fie proclamată.

Ceasul deșteptător al naturii a sunat. Primii care deschid ochii sunt somnoroșii ghiocei. Încă buimaci se grăbesc să ne vestească sosirea primăverii. Arborii se deșteaptă și după ce își verifică pierderile de peste iarnă încep a gândi primii mugurei. Nu trece mult timp, iar gândacii și albinele ies de prin cotloanele care le-au servit drept adăpost. După ce gustă din prospețimea noului anotimp, zboară veseli în aer. Încă sunt nesiguri pe aripile lor diafane, dar sunt bucuroși că somnul friguros de peste iarnă s-a sfârșit.

Ce mișcare veselă aduce primăvara și printre animalele pădurii! Mii de viermuleți ies de dedesubtul mușchiului palid. Furnicile harnice aleargă cu voioșie pe trunchiurile copacilor. Fluturi de diferite culori zboară din floare în floare, zbenguindu-se în lumina caldă a începutului de an. Șopârlele și broaștele se deșteptă și ele din somnul lor de peste iarnă și se strecoară în toate părțile prin iarba răsfirată.

De departe mare zumzet se aude. Rândunicile și berzele se reîntorc într-o zarvă de nedescris. Ciocârlia se înalță spre văzduh și de acolo cântă mai vesel ca niciodată. În frunzișurile întunecoase ale copacilor se aude cântecul cel dulce al privighetorii. Din tufișuri proaspăt înverzite același cântec inconfundabil al privighetorilor inundă natura. Se alătură orchestrei și sturzii și mierlele de pe vârfurile copacilor, iar cucul își strigă numele, mai abitir ca anul trecut.

Bucuria naturii cuprinde și toată suflarea omenească. Ciobanii își mână turma spre pășunea cea verde de pe vârfurile dealurilor. Mielușeii gingași pasc veseli pe câmpia proaspăt înflorită. În curțile caselor gospodarii trebăluiesc ca niște furnici. Copiii se adună mai mulți la un loc jucându-se și râzând.

Toată lumea e veselă și aduce mulțumire lui Dumnezeu că primăvara s-a reîntors.

.
                                                 ^Primăvara a sosit^

    Primăvara, anotimpul în care grijile ne trec, iar soarele vine în inimile noastre. Mantia sclipitoare a zăpezii, cândva aşezată pe câmpii şi dealuri, acum se topise. Primele fire de iarbă se ivesc, şi odată cu acestea, vin şi ghioceii firavi. Încet, încet, toporaşii, păpădiile şi alte flori sfioase, vin să întâmpine, frumoasa Primăvară ! Mama florilor, a veseliei şi a culorilor !

    Păsările migratoare, de mult plecate în ţările calde, acum au venit în ţara lor. Le era dor de casă. Graurul mic, cu pene negre şi puncte albe, vine cu familia să, la cuiburile călduroase. Stoluri de mierle, încânta văzduhul cu glasul lor angelic. Pupezele cu piept maroniu, aripi negru cu alb şi creste mari, portocalii, făceau întrecere cu ciocârlii, colorate în nuanţe de maro. Chiar şi marea barza, albă, zboară repede, fiindu-i dor de casă. Alte păsări mai micuţe, îşi caută acum locul, sperând că o să îşi găsească un cămin potrivit lor.

   Acum dealurile, câmpiile şi pădurile sunt acoperite de un voal de mătase verde, în timp ce soarele strălucitor dansează în reflecţiile apelor cristaline. Razele acestuia, mângâie uşor pelalele firave ale albastrlelor, de o nuanţă închisa. Mi de lalele din toate culorile dansează în bătaia lînă a vântului. Văzând acest joc frumos, narcise auri şi macii îmbujoraţi li se alătură. Micile flori roz ale cireşului, zâmbeau, ştiind că a sosit Primăvara ! Mai puteai vedea din când în când, câte un iepuraş mic şi pufos, cu blană fină şi fire timidă. Cântecul mierlei răsună peste tot, făcând şi cele mai leneşe animăluţe să vină, să îi asculte baladă.

   Micuţele albinuţe dungate, zburau din floare în floare, pentu mierea ce o s-o facă mai târziu. Bâzâitul care se aude când lucrătoarele sunt la muncă, este muzică lor, mult îndrăgite de albine. Fluturii gingaşi, cu apipile lor mari şi colorate, zboară să nişte regi peste câmpiile împodobite. Când fac câte un popas pe o floare sau o fruza, se întind cu faţă spre soare, care le zâmbeşte, prietenos. Gărgăriţele roşii, cu buline negre, se odihnesc la umbră vreunei plante. Când voiau să se pornearca spre altă floare, nişte aripioare mici, transparente, li se dezlipesc de corpun minuscul. În apele lacului azuriu, peşti de toate mărimile joacă şi dansează de bucurie. Solzii acestora lucesc, incantandu-l pe privitor.
   
   Seară, e cu totul altă poveste. Luna plină, trimite spre pământ raze pale, care fac ca natura să pară de cleştar. Crinul, care doarme de mult timp, cu petalele închise, acum  părea de cristal. Râurile jucăuşe, acum erau mai calme. În cordu era linişte. Se mai auzea câte o bufniţă bătrână, înţeleaptă, care îşi strigă suratele, simţindu-se singur. O poţi vedeam cum îşi urmăreşte hrană, apoi când această nu e atentă, planează spre ea, prinzând-o în cioc. Milioane de lucurici zburau prin păduri, pâlpâind de fericere. Ştiau că a sosit primăvara cea frumoasă, plină de daruri ! Des, în acest anotimp, în nopţile senine, privirea ne este atrasă de mulţimea de puncte luminoase, care strălucesc pe bolta cerească. Acestea sunt stelele.

   Nu îmi pot imagina un anotimp mai frumos că Primăvara ! Natura renaşte, venind la viaţă toate vietăţile. Acest tablou, pictat în culori pastel, ne încânta nespus. Natura ascunde cele mai frumoase secrete, şi de-abea aşteaptă a omul să le descopere !

[size]O mangaiere a trupului , o mangaiere a sufletului s-a asternut peste tot pe acest tinut. Castele de flori au aparut in zare, randunelele pun cerul in scena, spectacol oferit doar de blanda craiasa a primaverii.
Copacii au inflorit oferind padurii si naturii o raza de lumina in intunecimea ei. Muntii ca niste paznici ai timpului , sunt sarutati de glasul primaverii.
Si iata ca apare primavara vietii mele, cea indelung asteptata, dar demult uitata.

Macar am incercat :bounce: [/size]

50, povestea ta nu se încadrează în limitele regulamentului. Așa că vei fi eliminat din concurs.
Poate data viitoare! ^^

Ok.. Macar am incercat

ÎNSCRIERILE S-AU SFÂRȘIT! PUTEȚI VOTA COMPUNEREA CARE VA PLĂCUT CEL MAI MULT!

Povestea Anei " Primavara a sosit" .