Spitalul...

I.Începutul terorii
   
    Bună,am o întrebare,pentru voi,toţi.Nu aveţi acea presimţire ciudată când intraţi într-un spital? Eu da.
     M-am dus într-o plimbare,singură,în pădure.Ciudat,dat fiind faptul că prin mijlocul pădurii era o clădire veche.Părea arsă...atunci mi-am adus aminte! Îmi povestea mami despre spitalul în care m-am născut.Mi-a spus că nu a durat vreo lună şi a ars...Şi ea a avut aceeaşi presimţire.Îmi spunea că personalul se comporta ciudat...
            Am mers mai departe,ignorând o "persoană" care,de la o fereastră,şi aceea spartă,mă urmărea cu privirea.Atunci am început să alerg,dar,am dat peste un bolovan şi am căzut.  Fiind rănită,mi-am spus că trebuie să mă întorc,crezând că ar putea fii ceva acolo care să-.mi amelioreze durerile cumplite.
      Ajunsă acolo,am încercat,şi cu greu,am deschis uşa.S-a auzit un sunet care te irita...cum făcusem primul pas,uşa se trântise,lăsându-mi părul să "sară" de la impact.Mă plimbasem,vedeam camerele pline de siringi,cutii de pastile,chiar şi sânge.Când am ajuns la morgă,am amuţit.Era singura cameră care nu a fost afectată de incendiu.Cum se putea aşa ceva?!! Peste tot se vedeau urmele lăsate de foc,dar aici,pereţii erau de un alb lăptos,imaculat!Şi mai ciudat era că...curentul electric mergea!Tot ce mai puteam să fac era să leşin.Asta s-a şi întâmplat.
         Când mă trezisem,eram pe ceva rece.Acum văd.Eram pe o targă.Eram înconjurată de alţi câţiva adoleşcenţi.Îi auzeam că şopteau,dar nu ştiam ce.Până la urmă aflasem că au păţit cam la fel.Dar,ei erau de ceva timp acolo,ceea ce m-a mirat foarte mult.Aşa că,I-am întrebat:
   -Dar cine sunteţi?!! Şi...de ce nu aţi plecat de aici?!!
     -Nu-ţi fie frică...eu sunt Adda,toţi am ajuns la fel ca tine aici.Dar,n există o cale de ieşire...
     -Adda?!!Taci!Ai zis să nu speriem fata!Eu sunt Robert...dar spune-mi Roby.Mai sunt doo...vor veni imediat.
       -Stai?!! Încă doi?!!Şi cum nu e cale de ieşire?!! Eram în şoc...după toate cele întâmplate.
         -Am venit!Cine-i ea?!!
         -E una ca noi Doris...
         -Hey...sunt Doris,iar el e Lucas,dar...pe tine cum te cheamă?
       -Andrada...dar nu înţeleg,nu mai înţeleg nimic!!!!Aaaaah!!
        -Nu mai urla! Să nu ne audă!mă atenţionă Roby...
     -Staţi!Cine?!!
     -Prea târziu,ne-a auzit!Să plecăm repede!
        Am fugit de acolo mâncând pământul,dar,nu ştiu de cine ne feream aşa de tare.

Scuzaţi pentru cele două greşeli:) deci:
nu*
doi**

Super! Urmatoarea parte eu pun next.

Mulţumesc.Am greşeli pentru că eu le scriu pe telefon deoarece am diacritice...şi de aceea mai greşesc...next-ul îl va pune Doamna Drog...

Fugim pana ajungem intr-o biblioteca.Acolo miroasea a mort si peste tot era sange...


-Prieteni,priviti!spune Lucas aratand cu degetul spre un om spanzurat,viu.

Atunci ma i-a groaza,dar ceilalti ma linistesc...

-Uitati ce mi-a facuut!! Sunt aici spanzurat de 3 zile si nu pot muri...De ce?? Deeeee ceee!!? tipa spanzuratul isteric.
-Lasati-l,o sa devina unul din ei...spune Roby.

Atunci ne indepartam de spanzurat,pe cand Lucas si Adda se asigura ca nu ne urmareste nimeni...

-Andrada...O data ce ai intrat aici numai ai cum sa iesi..Dar,poate gasim o cale.Si atunci cand fugeam,fugeam de ei "mutantii" ,asa le spunem noi,dar ei sunt fiinte umane...Ele au suportat impactul petrecut in spital,dar au ramas mutilate si acum cauta razbunare...spune Doris.

Atunci se aud niste pasi...

-La dracu'Sunt ei! spune Adda.

Atunci incepem cu totii sa fugim din nou.Privesc in spate pentru a vedea cine ne alearga.Eram ingrozita,deoarece ne alearga un "mutant" gras si mutilat.Nu avea 3 degete la o mana,fata ii era plina de sange,iar ochii cusuti.

-Hmh...faceti liniste,asta nu vede,dar are simturi...spune Roby.

Atunci se facu liniste...

-Hapciuu! stranut eu.

Mutantul aude stranutul meu,asa ca se indreapta spre noi,culmea ca avea si o bata in mana.Ne indepartam incet cu spatele de el,dar fara sa observam ca in spatele nostru e un geam,cadem prin el lesinand.Ma trezesc legata de un pat,la fel si ceilalti.

-Dabia acum a inceput...spune Lucas.

Atunci observam cu totii un om,imbracat intr-o roba neagra si lunga cu gluga pe cap.
El se uita la noi zicand:

-Priviti...

Atunci el isi da la o parte gluga de pe cap si observam ca are coarne,iar fata ii era zbarcita si plina de ura...El isi scoate limba ascutita si incepe sa si-o miste scarbos,ceea ce ne-a facut sa lesinam....Ne trezim intr-o camera cu 2 paturi mari,rupte.

-Unde suntem aici?! intreb eu.
-Ne tine ostatici,trebuie sa iesim! spune Adda.

In camera era un geam,asa ca privim prin el si zarim un mutant,se pare ca vine spre noi.

-Ce ne facem?? intreb eu.

Atunci se aud niste batai puternice in usa.

-Sub pat! spune Doris.

Zis si facut.Ne bagam cu totii sub un pat.Atunci se sparge usa si intra mutantul...Acesta ne cauta peste tot,numai sub patul sub care ne aflam a uitat,asa ca paraseste nervos camera..Noroc ca usa e deschisa,deci putem iesi! Asta am si facut,iesim din camera si ne continuam drumul cu speranta ca vom putea scapa...
-----------------
Scuze unde am greseli,next-ul urmator il va face Adda ( Cioco)

Mda...ai câteva greşeli...dar e bine :-)

Kinderr_Latte a scris:

Mda...ai câteva greşeli...dar e bine :-)

Am facut-o pe loc,in lene...Roby ma obligat! De fapt nu,doar a spus "ai bagat next?" si m-am apucat stiind ca nu o sa-mi dea pace.

mda