Răzbunarea unui vampir

:SN:  :SN:  :SN:

:SN: :SN: :SN: :SN: 

poate că unii de pe aici au probleme cu vederea, dar eu am spus că pun next la 3 păreri(indiferent dacă sunt bune sau rele), dar am spus şi că pe cele cu " :SN: :SN: :SN: :SN: :SN: :SN: "
NU le iau în considerare! deoarece din punctul meu de vedere acestea nu sunt păreri fiindcă e foarte uşor să dai câteva clik-uri  

Deci... fara deci daca nu pui next in momentul asta te sugrum dupa sare te tai bucatele si dupa te dau la cainii mei.
 1Pune next ca te sparg! :!: 
 2Iti ador povestea! :!: 
 3Te urasc! :!:  Sti de ce? :?:  Pentru ca faci niste povesti super!
 Gata ai trei pareri!

Capitolul 4-Vizită la mormântul familiei

A trecut o lună de când am început să merg la o şcoală de oameni şi până acum totul a mers perfect. Mi-am făcut prieteni noi, dar din păcate nu le pot spune adevărul despre cine sau mai bine zis ce sunt defapt. Dar, cum niciodată nu merg toate perfect, am făcut şi eu o greşală, m-am înscris la preselecţii pentru a fi noua membră a grupului de majorete.
Şefa majoretelor se numea Mary Westley şi era o fată de 1,60 cm. blondă cu ochii verzi şi pentru ea fiecare zi a săptămânii avea o culoare specifică. Cât despre celelalte majorete, ele se numeau Jade, Sarah, Cecilia şi Bella şi erau mai degrabă marionetele lui Mary decât majoretele şcolii.
-Renata, chiar ai de gând să devi majoretă? mă întreabă Sofia Suarez, una dintre prietenele mele cele mai bune.
-Oh nu, defapt m-am înscris la preselecţii pentru că vreau să le dau o lecţie acelor răsfăţate. M-am săturat să văd că se comportă urât cu toată lumea.
-Ai dreptate, trebuie să primească o lecţie pentru comportamentul lor.
Aţi mai auzit vreodată pe cineva să folosească replica "Că vorbeam de lup"? Ei bine, daţi-mi voie să vă spun că aceasta nu s-a potrivit niciodată mai bine ca acum. Tocmai când eu şi Sofia vorbeam despre majorete, apar acestea şi îşi aleg o nouă victimă pe care să o facă să sufere doar pentru ca ele să se distreze.
-Hei Vicky, frumoasă rochie, ţi-ai făcut-o din resturi de materiale? o întrebă Mary pe Victoria Montenegro, cealaltă prietenă a mea.
Vicky era o fată sensibilă cu părul şaten şi ochi căprui care spre deosebire de mine care am avut norocul de a fi adoptată de o familie bună şi Sofia care se născuse într-o astfel de familie, Victoria nu-şi putea permite luxul de a-şi cumpăra haine noi deoarece ea provenea dintr-o familie cu o situaţie materială dificilă şi avea un tată alcoolic din cauza căruia Vicky şi mama ei erau nevoite să doarmă pe la rude sau prieteni.
-Ajunge, spun eu. Lăsaţi-o în pace, care e problema voastră dacă ea nu are bani să-şi cumpere haine de firmă sau nu mai ştiu ce? E prietena mea şi cine se ia de ea va avea de-a face cu mine.
-Oare ar trebui să ne fie frică? întrebă Sarah.
-Nu mă provocaţi pentru că nu ştiţi de ce sunt în stare, le spun eu majoretelor şi plec cu prietenele mele sau cel puţin încerc să plec pentru că Mary mă prinde de mână, făcându-mă astfel să mă opresc.
-Ce vrei? o întreb eu.
-Dacă pretinzi că eşti aşa de tare, ce-ar fi să ne vedem la ora 16 la vechiul conac la familiei Rodriguez, îmi spune ea.
-S-a făcut, voi fi acolo.
Câteva ore mai târziu ajung acasă şi îmi pun în rucsac trei sticle cu apă, sabia tatei şi cu pretextul că merg în vizită la mormântul familiei am părăsit conacul părinţiilor mei adoptivi şi m-am îndreptat spre locul în care peste exact o oră jumate trebuia să le înfrunt pe majorete.
Când ajung acolo constat nu numai că ele deja mă aşteptau ci şi că cele două prietene ale mele erau şi ele acolo torturate de cele cinci fete pe care urmează se le înfrunt.
-Oh, Renata, nu credeam că vei veni, îmi spune Jade.
-Te rog, nu sunt laşă. Doar am spus că voi veni.
-Mă întreb de ce, spune Bella, vrei să ai şi tu aceaşi soartă ca prietenele tale?
-Defapt, mă ocup de voi mai târziu, acum vreau să ud aceşti trandafiri şi mi-ar prinde bine ajutorul prietenelor mele, aşa termin mai repede cu udatul.
-De acord, spune Mary. Dar după ce tu şi prietenele tale terminaţi de udat trandafirii sunteţi terminate.
Eu şi cele două prietene ale mele ne punem să udăm trandafiri, când, deodată, mă opresc şi-mi pun mâna la ochi.
-S-a întâmplat ceva? mă întrebă Vicky?
-Cred că aveam ceva în ochi, spun eu scoţindu-mi lentilele de contact care făceau ca ochii mei să pară căprui.
-Se pare că am terminat de udat, spune Sofia. Cred că acum trebuie să le înfruntăm pe majorete.
-Lăsaţi-le pe mâna mea, spun eu luand sabia tatei din rucsac.
Când ne-am întors din nou cu faţa spre echipa de majorete nu mică mi-a fost mirarea când am văzut că acestea aveau la ele trei frânghi, o bâtă şi un cuţit, oare ce puteau face nişte fete de 13-14 ani cu asemenea lucruri? Mă rog, eu am 12 ani, dar sunt vampir, crimele îmi sunt în sânge.


Pun next la trei păreri(indiferent dacă sunt bune sau rele).
Şi :SN: :SN: :SN: NU le iau în considerare ca păreri.

poVestea e super misto si astept :SN:

Capitolul 5-Duşmanul îşi arată adevărata faţă


Cu sabia în mână şi lentilele de contact scoase privesc ţintă la grupul de majorete care veneau spre mine şi prietenele mele.
-Staţi puţin. spune Cecilia. Renata are ochii roşii sau mi se pare mie?
-Nu ţi se pare, spun eu. Chiar am ochii roşii, sunt vampir, iar locul în care ne aflăm acum a fost cândva casa mea, dar ce mai contează dacă ştiţi asta sau altceva despre mine?
-Nu crezi că prietenele tale vor fi supărate că le-ai minţit? mă întrebă Bella.
-Probabil, răspund eu. Dar sunt sigură că vor înţelege că am fost nevoită să fac asta. Defapt, le voi da o explicaţie după ce vă ucid pe voi.
-Da, de parcă ne poţi tu ucide pe noi cinci, îmi spune Mary.
-Pot şi o s-o fac, spun eu decapitându-le pe fiecare dintre cele cinci fete înainte ca prietenele mele să apuce să clipească de trei ori.
Mi-am privit prietenele şi nu ştiam dacă erau îngrozite de grămada de cadavre pe care o aveam alături sau de faptul că sunt un vampir, ştiam doar că trebuie să le spun adevărul despre ceea ce sunt şi de ce am ales să devin o altă persoană.
A fost greu, dar în cele din urmă le-am convins pe prietenele mele să stea şi astfel am putut să le spun totul despre mine.
-Deci, numele tău e Veronica Rodriguez, aici sunt îngropaţi părinţii şi sora ta şi ai devenit o altă persoană pentru că vrei să le răzbuni moartea, spune Vicky. Corectează-mă dacă greşesc.
-Nu greşeşti deloc, spun eu. Şi am nevoie ca voi să-mi păstraţi secretul fiindcă cei care mi-au ucis familia mă caută ca să mă ucidă şi pe mine şi nu sunt încă pregătită să-i înfrunt.
-Nu-ţi face griji, îmi spune Sofia. Îţi vom păstra secretul, acum să mergem acasă.
-Ce ar fi să veniţi la mine? le întreb eu pe fete. Părinţii mei sunt plecaţi într-o călătorie de afaceri.
-O să venim, nu-i aşa Vicky?
-Nu prea ştiu, mă tem că voi avea probleme cu tata dacă nu ajung acasă la timp.
-Nu vei avea, îi spun eu Victoriei în timp ce eu, ea şi Sofia ne îndreptam spre conacul Diabla.
O oră mai târziu eu şi prietenele mele intrăm în conac şi ne îndreptăm spre camera mea, dar când am trecut pe lângă biroul tatei am observat că uşa acestuia e întredeschisă, iar înăuntru se afla Jack, valetul vorbind la telefon.
-Domnule Miller, am sunat pentru că vreau să vă spun unde e Veronica Rodriguez, îi spune Jack celui cu care vorbea la telefon.
-Rămâneţi aici, le spun eu Sofiei şi Victoriei intrând în birou cu viteză de vampir.
-Alo, spune valetul. Domnule Miller mă auziţi?  
-Nu cred că te va auzi, spun eu. Am rupt firul de la telefon. De ce Jack, de ce ai vrut să mă trădezi?
-Pentru că urăsc vampirii, spune Jack încercând să arunce un lanţ de argint asupra mea, dar, din fericire pentru mine prietenele mele erau acolo şi l-au oprit la timp pocnindu-l în cap cu o vază găsită în apropiere.
-Mulţumesc mult fetelor. Acum am nevoie să mă ajutaţi să-l duc în noua lui casă.
-Nu prea înţelegem ce vrei să spui, dar te ajutăm, spune Sofia.
Cu ajutorul celor două fete l-am dus pe Jack în pivniţă şi l-am legat cu lanţuri de mâini şi de picioare după care am mers până în bucătărie unde am pregătit o bucată de pâine cu sare, apoi am pus nişte apă în bolul lui Sharky, căţeluşul meu care murise de câteva zile, şi m-am întors în pivniţă.
-Ce înseamnă asta, întrebă Jack deschizându-şi ochii.
-La fel cu tu mă urăşti pe mine pentru că sunt vampir, la fel şi eu urăsc trădătorii , iar pedeapsa pentru că ai vrut să mă trădezi este una pe măsură.
-Ce-mi vei face?
-Nimic, doar că vei sta aici până în clipa în care voi decide să-mi înfrunt duşmani. Dar până atunci, asta va fi hrana ta în fiecare zi.
-Şi ce-mi vei face când clipa aceea va sosi?
-Cine ştie? Poate te voi ucide sau poate te voi elibera, desigur, dacă nu vei muri înainte ca acea clipă să sosească, spun eu părăsind pivniţa urmată de prietenele mele.

Next cat Mai repede

tare baga :SN: