Viitorul este in trecut

Lumina soarelui se reflecta perfect pe pielea mea..m-a ridic usor si observ ca ma aflu intr-o camera de spital..dar ce caut aici si cea mai mare intrebare DE CE NU IMI AMINTESC CINE SUNT?!M-am ridicat de pe pat increcand sa imi sustin echilibrul..dar nu imi puteam simtii picioarele..parca aveam picioare de guma..daca nu pot merge ma voi tara..asa ca m-am tarat pana la masa si am luat o oglinda..m-am privit in oglinda..parca imi aminteam vag cate ceva..dar ce imi aminteam nu era destul.Imi pot vedea singura tristetea in ochii albastrii ca marea.Deodata usa se deschide usor..si prin ea patrunde o asistenta foarte tanara care se uita ciudat la mine.:
- Ce cauti pe jos , ar trebui sa stai in pat!
- Ma scuza-ti..dar imi puteti raspunde la intrebare?
- Spune scumpo.
- Stiti care este numele meu?
- Numele tau este Alle Naer draguto.Nu iti amintesti deoarece suferi de amnezie.Acum odihneste-te
- Oh multumesc.
Asistenta a plecat..totus sunt atat de nedumerita..cine imi poate amintii tot ce s-a intamplat?Cine imi poate raspunde la toate intrebarile..dar stai..nu stiu nici macar cati ani am..dupa fata mea nu cred ca am mai mult de 18 ani si totus ma simt ca o batrana..nu pot nici macar sa imi folosesc picioarele, va trebui sa stau in spital o vreme..dar vreau sa merg afara sa aflu cine sunt si vreau asta cat mai repede.
Ma simt comfuza si coplesita..asa ca ma intind pe spate si incerc sa adorm..dar in minte imi apre chipul a 3 persoane..nu imi pot da seama cineva sunt..dar am impresia ca ii cunosc.
Deodata iar se deschide usa..iar vocea asurzitoare a asistentei rasuna in camera:
- Ai vizitatori
- Ok , dar cine?
In momentul acela o fata cu ochii negrii ca taciunea si parul blond ca aurul a intrat pe usa , este una dintre fetele pe care le vad mereu cand inchid ochii , glasul ei blajin imi mangaie urechile:
- Buna , Alle
- Buna...a...
- Andi
- Buna , Andi
- Probabil nu iti amintesti de mine , dar iti vei aminti cat de curand , am venit sa vad daca esti in stare sa te descurci singura.
- Nu prea sunt..adica nu imi simt picioarele..dar te cunosc
- Normal ca ma cunosti..dar daca ti-as spune cine sunt probabil ca nu ai crede.
Nu stiam daca sa o intreb cine este sau sa ii dau o replica pentru a fii de acord cu ea..dar ma roade curiozitatea.
- Cine esti?
- Eu sunt..sora ta.
Mi-am deschis ochii larg , sora mea? Dar nu imi amintesc de ea , desi chipul , glasu si toata persoana ei imi sunt cunoscute , simt o legatura de rudenie cu ea..voi incerca sa am incredere in ea..dar daca minte..daca incearca doar sa imi castige increderea? Va trebui sa am incredere in ea..momentan de cand m-am trezit este singura persoana pe care am cunoscut-o.
- Stiu ca te gandesti daca poti avea incredere in mine , dar asta va fii decizia ta dupa o vreme , nu te pot obliga sa ai incredere in mine. Am clatinat din cap in semn ca are dreptate..ceva ma face sa cred ca spune adevarul si ca pot avea incrdere in ea.
- Acum trebuie sa plec , Alle , vei intelege cateva lucruri in timp , tot ce iti pot spune este sa porti acest medalion cu tine , te va ferii de necazuri
Mi-a dat un medalion in forma de craniu..parea destul de inspaimantator , ma uitam la el nedumerita..nu staim de ce necazuri ma poate apara , cand am ridicat capul sa o privesc din nou in ochi a disparut , nu mai era nimeni in camera cu mine..totul devine atat de straniu.

Next la cateva pareri :'3

Nu-mi vine sa cred ca mi-am gasit sora de care abea imi aminteam si care imi parea cunoscuta, acum mai ramane de aflat cine sunt eu..trecutul meu si persoanele pe care le cunosc. Usa s-a deschis si am simtit un fior rece pe spate..simteam ca ceva nu e in regula..pe usa a intrat un barbat inalt , cu parul alb prin in coada ,ochii ii straluceau , iar in mana avea un sceptru cu un glob albastru inconjurat de niste crengi ale unui copac, l-a indreptat spre mine si am incercat sa ma feresc dar mi-a facut o rana pe picior, una destul de mare si de adanca. Ma uitam speriata la el.
- Daca nu iti amintesti cat de curand , vei muri!
- Ce sa imi amintesc?!!
- De trecutul tau si de tine.
Cand am vrut sa ma feresc de un nou trasnet adus de bastonul acelui barbat am cazut si m-am lovit cu , capul de masa.
Cand m-am trezit , Andi statea la capul patului mei privindu-ma ciudat..mai erau inca 2 baieti..m-am uitat la ei si nu am putu sa nu-i recunosc erau Alex si Roby.
Ia stai! Mi-a revenit memoria!
- Alle ..poti sa iti aduci aminte de noi?a intrebat Alex
- Si tu , Alex, cu acest corp te prezinti la mine? Pai ce facem noi aici! am zis putin amuzata de faptul ca am reusit sa-mi amintesc de ei.
- Isi aduce amine, a zis Roby , a fost datorita lui Jerome.
- Jerome?!
- Jerome este vrajitorul taramului Indus, a zis Andi
- Dar nu am mai auzit de el pana acum
- Se credea ca este mort dar , a stat ascuns ani buni in pesterile muntilor Azaga..si se pare ca l-a trimis tata sa te ajute sa iti recapeti cunostinta.
*Buna deci pentru cei ce nu stiu*
Andi este un calator , o creatura mistica care iti poate schimba forma si poate poseda oameni cu ajutorul unor vraji , exista un cutit special cu , care daca persoana posedata este intepata , calatorul va iesi din el si isi va relua forma sa de om, are 20 de ani.
Alex este vampirul , are parul roscat si ochii verzi , este unul dintre cei mai puternici vampiri din toate taramurile , si are 22de ani , este cel mai invarsta dintre noi si cel mai inteligent =]]
Roby este varcolacul , ochii negrii si parul saten , el este doar Roby naiv si prostut , dar imi este ca un frate mai mica..ei bine are 15 ani.
Iar eu sunt arhi-demonul , 18 ani , par roscat , ochii albastri , irezistibila , ei bine noi suntem impreuna de ceva vreme..
Eu si sora mea am fost despartite la nastere , eu am ramas cu tata care este un demon hibrid , iar Andi cu mama care este un demon calator. Dar destinul a decis ca noi sa fim din nou impreuna. Pe Alex l-am cunoscut in lumea oamenilor ..era un tip singuratic..nu prea vorbaret dar totus prietenos..si peste Roby am dat tot in lumea oamenilor pe cand avea 9 ani..era doar un copil neajutorat si constient ca avea in el o putere de nedescris cu , care putea stapanii lumea si ucide mii de oameni. Asa am devenit o familie unita.[/color][/size]
-Eu cum scap de aici? am intrebar nedumerita
- Vei iesi pe geam..te va ajuta Alex , eu si Roby vom pleca pe usa , ne vedem in Indus , Alex ai inelul teleport?
- Nu il am mereu?
Am clatinat din cap ca sunt de acord, Alex m-a luat in carca in timp ce Roby si Andi ieseau pe usa.
In urmatoarea clipa eram in Indus..imi placea atat de mult taramul meu natal..totul era diferit fata de Pamant , aici iarba avea o noanta de abastru deschis , copacii aveau culoarea mov a viorelelor , pamantul nu mai era de culoare maro , ci de culoare rosie ca sangele , aici totul era magic.
Eu si Alex ne-am indreptat catre castelul parintilor mei , nu m-ai vazusem castelul de 4 luni..in tot timpul acesta am fost in coma. Am avut o lupta cu o nimfa de gheata si am ajuns sa fiu in coma..desigur ca lupta a avut loc pe Pamant..asta explica faptul ca eram intr-un spital de acolo.
Cand am intrat in castel , mama m-a luat in brate si nu mi-a dat drumul cateva minute.


Next la cateva pareri Scuza-ti eventualele creseli gramaticale din aceasta parte dar si din cea anterioara si viitoarele capitole=)))

Foarte interesantă povestea !
Aştept continuarea

 :SB: :SN: 

- Bine ai revenit ,draga mea! a zis mama cu vocea ei blajina.
- Chiar mi-ai lipsit mama si tu ..si tata.
- Din pacate tatal tau..este pe moarte.
Am ramas cu , gura cascata si cu ochii mari..tata era pe moarte? Tata?! Un demon hibrid de aproape 5000 de ani e pe moarte?
- C..c..cum s-a intamplat?
- A fost ranit cu o sageata de otel.
Sageata de otel..ahh..da , daca un demon este ranit cu o sageata de otel , acel demon va capata o boala grava ca , cancerul..doar ca in cazut demonilor ei mor in 15 zile.
- Cate zile au trecut? am intrebat nedumerita
- 14 zile.
14 zile?! Trebuia sa ma duc sa-l vad pe tata , i-am aruncat o privire fulgaratoare lui Andi , in semn ca trebuia sa vina cu mine. Si-a dat seama abea peste 3 minute ce vroiam eu , asa ca am plecat amandoua fara sa spunem nimic , simteam cum toti ne privesc ciudat dar totus calmi.
Cand am ajuns la camera tatei..am stat 5 minute in fata usii fara sa intru..mi s-a prelins o lacrima pe obraz .
Nu pot sa-l pierd pe tata , este cea mai importanta persoana din viata mea..daca il pierd , totul este distrus.
- Haide , Alle sa intram.
Am afirmat dand din cap , am strapuns usor pe usa.. abea ma puteam uita la patul tatei..si la el zagand acolo. Mergeam cu pasi domoli , dar am simtit ca nu m-ai puteam , m-am prabusit langa patul tatei , iar ochii mi s-au inecat in lacrimi.
- Tata!Cine a facut asta , jur sa il omor !
- Draga mea , e prea puternic pentru a putea sa-l omori.
- Dar cine a facut-o?!
- Jerome a fost.
Mi-am dres glasul ingrozita , acelas vrajitor care m-a atacat pe mine l-a atacat si pe tata, si a incercat sa ne omoare pe amandoi.
- Jur ca il voi ucide , chiar daca ar fi sa mor!
- Alle.. a spus Andi
- Nu ..nu sora..voi face tot ce pot pentru a putea sa il razbun pe tata!! am spus hotarata.
Tata a inchis ochii si am stiut ca deja era imposibil ca el s-a mai traisca, a inceput sa respire greu..din ce in ce mai greu pana cand...i-a mai ramas doar trupul.
- Adio tata , am spus amandoua cu ochii in lacrimi.
M-am ridicat si am coborat in graba pe scari pentru a ajunge in sala mare , mergeam de parca aveam nevoie la baie..eram al dracu de nervoasa. Le-am facut semn lui Roby si Alex sa vina spre mine.
- Mama , pot lua vreo sa zicem 40 de cardieni?
- Pentru ce?
- Vreau sa-l razbun pe tata.
Mama si-a lasat capul in jos..stiam ce gandeste. Ii era frica sa nu fiu ranita sau ca ceilalti sa fie raniti.
- Vom fii bine . a spus Andi.
- Bine atunci , gardienii sunt la posturi toti , puteti sa chemati cu voi 40 dintre ei.
- Multumesc , mama.
Am pornit toti catre muntele Azaga pentru a-l gasi pe nemernicul de jerome si a-mi razbuna tatal cu orice pret. Drumul era destul de lung , iar jumatate din gardieni erau deja obositi dupa jumatate de drum..asa ca am decis sa facem un popas scurt.
Atunci vad pe cer o lumina orbitoare , aceeasi lumina orbitoare pe care am vazut-o in ochii lui Jerome la spital..Jerome este aici ne-a urmarit tot drumul.
Unul din gardieni a fost lovit si a murit pe loc..asta ne-a facut sa ne dam seama ca acel trasnet scos de bastonul vrajitorului este mortal..si trebuie sa-l facem sa , scape bastonul
- Buna ziua dragi copii!
- E seara ba imbecilule. a spus Alex
- Tacere! a spus Jerome aruncand un nou trasnet in directia noastra.
Roby deja speriat si nervoas si-a luat forma de varcolac si a incercat sa il atace pe vrajitor..dar din pacate a sfarsit intins pe jos si ars Blana la protejat de la moarte..dar in cazul nostru nu ne poate proteja nimic.
- Mi-ai ucis tatal , acum te voi ucide eu pe tine!am tipat in tip ce il trosneam si eu cu un glob de foc.
- Hahaha , puterile tale de , demon de foc nu ma pot opri!
- Cine a zis fraiere ca sunt un demon de foc?
- Atunci ce esti?!
- Un arhi-demon.
Arhi-demonii au puteri de foc , gheata , apa , pamant si vant, dar de asemenea au si viteza si pot si zbura=]]
Se vedea pe fata vrajitorului ca era deja speriat , nimic nu poate invinge un arhi-demon decat o sageata de otel..iar el nu avea in momentul de fata o astfel de sageata , ceea ce l-a facut sa creeze un mare glob de lumina electrica si sa-l arunce catre noi, apoi sa dispare.
- Hm..a plecat..soldatii nu pot face nimic..el nu va cobora la sol prea curand. a spus Alex nervos.

Astept pareri =]] Next la 2-3 pareri.

Bravo , bravo , foarte interesantă povestea !

 :SN: