Ne bucurăm că accesați forumul nostru, poveștile, membrii și multe altele vă așteaptă!
Se pare că o fantomă a detectat că nu sunteți înregistrat/logat!
Pentru a vă loga apăsați butonul ”CONECTARE”
Pentru a vă înregistra apăsați butonul ”ÎNREGISTRARE”
Dacă doriți să fiți vizitator apăsați butonul ”NU MAI AFISA”
Spectrul Realității
Ne bucurăm că accesați forumul nostru, poveștile, membrii și multe altele vă așteaptă!
Se pare că o fantomă a detectat că nu sunteți înregistrat/logat!
Pentru a vă loga apăsați butonul ”CONECTARE”
Pentru a vă înregistra apăsați butonul ”ÎNREGISTRARE”
Dacă doriți să fiți vizitator apăsați butonul ”NU MAI AFISA”
• • Administratorii forumului vă invită să citiți regulamentul forumului cu un CLICK AICI . Crezi că îndeplinești toate criteriile vreunui grup? Vrei să faci parte din staff? Tot ce trebuie să faci, e să dai CLICK AICI și să faci o cerere și verifică dacă cerea ta îndeplinește cerințele cu un CLICK AICI. Mulțumesc pentru timpul acordat! • •
În cazul în care ești un membru vechi care și-a uitat parola, intră pe serverul de discord sau trimite un mesaj privat de pe un cont nou unui administrator.
WOW.MIA PLACUT FOARTE MULT NEXT-UL ASTA , NICI NU MI-AM DAT SEAMA CA ESTE ASA LUNG MA CAPTIVANT DIN PRIMELE PROPOZITII CE SA FAC ACESTA ESTE TALENTUL PUR. HACI CU NEXT-UL ESTE SUPER-EXTRA-MEGA-TARE!!!
Marius Spammer
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
Mesaje : 1043 Data de inscriere : 23/10/2013 Varsta : 27 Localizare : Romania
Mesaje : 348 Data de inscriere : 11/12/2013 Varsta : 21 Localizare : Deva.
Subiect: Re: ~Dictionarul de Vise Vin Apr 11, 2014 9:18 am
Blavoo e extraordinara povestea si imi plac fetele astea doua (Lisa si Sarah) ca inchid la toti gura foarte repede :SN:
Biia Expert
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
Mesaje : 107 Data de inscriere : 13/12/2013 Varsta : 22 Localizare : Deva
Subiect: Re: ~Dictionarul de Vise Sam Apr 12, 2014 12:52 pm
:SL: :SN: :SN: :SN: :SHH: :SB:
Vizitator Vizitator
Subiect: Re: ~Dictionarul de Vise Dum Apr 20, 2014 7:32 pm
Episodul 1. Inceputul ~ Partea a II-a
~Prezent~ Joi, 11 august 2014, ora 15.00 Liceul de Arte Plastice, Bucuresti
-Esti sigura ca vrei sa faci asta? -Desigur! raspund eu cu jumatate de gura. Stii ce? Mai e o singura luna pana cand va incepe anul scolar! Iar eu nu o voi lasa pe rasfatata asta sa-mi strice si clasa a 10-a! Sarah se uita la mine, ochii parca zambinandu-i. Am inteles destul de repede ca imi este alaturi si mai mult, nu o deranjeaza deloc ceea ce urma sa facem. -Apropo, destept din partea ta sa ii spui paznicului ca avem reptitii la cor.. Cu toate ca ma asteptam la ceva mai.. indraznet. Ma uit la Sarah si incep sa rad: -Ceva mai indraznet? Cum ar fii? Sa-i zic ca avem de exersat cu majoretele? Din asta nu ar fi putut iesi nimic bine. i-am raspuns eu, continuand sa rad pe infundate. Tenesii mei si balerinii Sarei nu scot nici cel mai mic sunet, in ciuda faptului ca aluneca neincetat pe coridoare. In sfarsit am ajuns acolo unde ne doream: vestiarul majoretelor. Imi caut prin buzunare si prin gentuta, pana cand, in cele din urma, bag degetul sovaitor in spatele tenesilor si scot o foicica de calc, pe care o despaturesc si in ea observ fericita o cheita mica si ruginita. Sarah o ia fara sa mai stea pe ganduri si deschide lacatul jurnalului. Jurnalul.. Cate amintiri! De fapt, chiar asta si este acest jurnal. E un caiet destul de mare, portocaliu, cu pete si ramificatii mov. L-am cumparat in clasa a V-a si de atunci, ne imortalizam in el toate momentele placute pe care le petrecem impreuna, toate secretele si gandurile, ideile, versurile melodiilor preferate, desene facute de noi, lucrari de care vrem sa ne aducem aminte (cum este cea de la biologie, din clasa a VII-a, cand am rezolvat amandoua acelasi rand, desi stateam impreuna in banca, sau ultimul test de la latina, cand am rupt foile din manual si apoi am inlaturat partile care nu ne trebuiau, ramanand cateva patratele, pe care le-am pus in penare si foi, ca sa putem copia. Am pastrat si patratelele din manual ). Am lipit in el zeci de poze cu noi si cu locuri sau obiecte de care ne vom aminti cu drag intr-o buna zi. Anul acesta, de ziua mea, Lisa mi-a oferit un jurnal exact ca acesta, pe care i l-am cumparat eu in clasa a V-a. A fost un cadou extraordinar! Acum avem copilaria imortalizata intr-un jurnal si adolescenta in altul. Cred ca deja v-ati dat seama ca ceea ce aveam de gand nu era tocmai o surpriza placuta pentru "victima". Si cine este aceasta victima? O majoreta bruneta, cu ochi mari, de un verde-smarald rar intalnit, piele ca de marmura si vreo patru kg de machiaj: Vanessa. Am scos din jurnal un plic destul de mic, asemenea celor de praf de copt, sau zahar vanilat, doar ca umplut cu... vopsea. Si nu orice fel de vopsea: o vopsea speciala, momentan inca praf, care, odata ce lumina o va patrunde, se va supraincalzi si va exploda. Folosesc cheia pentru a descuia dulapul Vanessei, insa, din pacate, dulapul nu se clinteste. -Da-mi cheia de la jurnalul meu! ii soptesc eu Sarei, care incepe a cauta prin rucsacel. Intre timp, eu imi scot agrafa din par, buclele roscate cazandu-mi gratios peste umerii dezgolitii de crapaturile bluzei de matase, asemenea coatelor. Sarah imi intinde cheita noua a jurnalului, iar eu montez agrafa prin gaurica din cheie, apoi o desfigurez, indoind-o pana la varful acesteia. Acolo le lipesc, folosindu-ma de adezivul special "Sostengo", care s-a format pe cheie ca o guma mestecata foarte mica si tine lipite cele doua obiecte. -Inteligenta miscare! imi spse Sarah, in timp ce radea retinut si gauri cu varful Turnului Eiffel -brelocul de la cheile sale- capatul plicului cu vopsea. Eu, vazand-o, bineinteles ca incep sa rad, caci plicul ar fi explodat la cea mai mica atingere a luminii si fara ajutorul Sarei. Insa nu ma deranjeaza absolut deloc ca incearca sa-i "dea o mana de ajutor", intepandu-l. In cele din urma, reusesc sa descui dulapul Vanessei. Sarah scoate din buzunarul fustei telefonul mobil si face o poza mainilor noastre, in care se aflau cheia improvizata de mine si pliculetul de vopsea. Si cum sa fie reusita poza, daca in cadru nu aparea si dulapul deschis al Vanessei? Dupa ce salveaza poza, isi pune telefonul pe bancuta si aduna "probele", in timp ce eu potriveam cu atentie plicul in dulap. Apuc doar sa inchid usita, ca se si aud zgomote de pampoane fluturate prin aer si voci pitigaiate, venind dinspre capatul coridorului. Eu si Sarah fugim in spatele dulapurilor si acum trebuia doar sa asteptam. -Oh, nu! sopti Sarah. Telefonul meu! L-am uitat pe banca! Ma uit de dupa dulapuri si telefonul invelit in husa mov, cu pietricele si strasuri turqoise si portocalii pe alocuri, statea semet pe banca vestiarului, unde aveau sa-l vada toti "dusmanii". Nici nu am mai apucat sa ma gandesc ce as putea face, ca Sarah o si ia din loc, alergand pe varfuri pana la bancuta. Pune mana pe telefon si dintr-o data, urme roz pe lateralele dulapurilor si raze de lumina reflectate prin paietele uniformelor de majorete se ivesc pe culoar. Mai sa ne stea inimile in loc, dar, printr-un noroc neasteptat, se aude o bufnitura in spate si Vanessa, singura care daduse coltul momentan, isi intoarce privirea inapoi. Sarah se ridica din genunchi si fuge inapoi la mine. -Ce crezi ca s-a intamplat? ma intreba aceasta gafaind. -Poate s-a impiedicat vreuna in paiete.. -Sau si-a rupt vreo unghie si de nervi a aruncat pampoanele pe jos... Nu m-ar mira sa se auda asa tare, avand in vedere cate kg de strasuri se afla pe firele alea de panglica... Am inceput sa radem infundat, pana cand lucrurile isi reluasera cursul obisnuit. Majoretele aparura de dupa colt si se indreptau fericite catre dulapurile decorate cu fel de fel de panglici lucioase si urme de sclipici, care se presupune ca ar fi trebuit sa le evidentieze numele vopsite cu roz, rosu sau galben, pe usite. -Nu le inteleg deloc! i-am soptit eu Sarei. -Nici eu! Mai am putin si vomit de la atatea dulcegarii! Ma mir ca n-are niciuna diabet... Eu si Sarah am inchis imediat gurile, cand am simtit pe cineva apropiindu-se de noi. -Si chiar a zis asta? -Da! Iti vine sa crezi? Vreau sa spun, cata neobrazare! Dupa ce ca i-a mai dat inca o sansa, el a continuat sa ma insele si mai mult, mi-a spus ca nu ma pricep asa bine ca Medeea. Ce sa spun! Imi pare rau ca nu am asa de mult antrenament! -Hai sa fim serioase, Maddy! se auzi prin tot vestiarul vocea pitigaiata a Vanessei. Fata asta a exersat cam pe vreo 5 baieti diferti. Cel putin tu i-ai ramas fidela lui. Eu mi-am pus degetele in urechi, pentru ca nu voiam sa mai aud astfel de bazaconii, in timp ce o vad pe Sarah cum se stramba si mimeaza gesturile incontrolabile din mana, ale Vanessei. M-am abtinut sa rad, pentru ca acum nu ne puteam permite nicio greseala, sau planul nostru s-ar fi dus de rapa. Am tresarit. Cineva tocmai tipase ca din gura de sarpe. Ne uitam pe furis, de dupa dulapuri si o vedem pe Vanessa cu pliculetul "magic" in maini, si vopsea peste tot! Aproape toate majoretele fusesera in "raza de actiune" a acestuia. -Dar.. Cum?... ma uit inspre Sarah, care se tine cu mana de nas ca sa nu rada, in timp ce imi arata brelocul cheilor. Asadar de-asta a intepat plicul! Am o prietena geniala! Desi ma intreb.. Oare de ce avea pata pusa si pe celelalte majorete? Nici nu mai conteaza acum, pentru ca planul nostru a avut un succes chiar mai mare decat ne-am propus. Asa ca o iau pe Sarah de brat si o trag incet dupa mine, in partea opusa vestiarului, care iesea in coridorul cu laboratoare. -Aaa! Parul meu! -Mi s-au stricat unghiile! -Machiajul meu! Mi-a luat o ora de dimineata! Se auzeau din ce in ce mai incet tot felul de astfel de exclamatii, plansete si nici nu mai spun de cuvintele obscene.. -Cam atat cu "a fi o domnisoara"! imi zise Sarah, in timp ce strigatele disperate ale feltelor se pierdusera cu totul in holul vestiarelor. Inca radeam, cand am ajuns in dreptul casei. Eu si Sarah suntem vecine: ea cu vila bej si eu cu cea alba. Si acum, prin "vila", sa nu va imaginati zece etaje, cu piscina si gradina cat o casa normala! Ci doua vile micute, cu cate doua etaje (nesocotind si parterul), cate o gradina plina cu flori de sezon, in spate si cate o piscina de 4X4, de 1 m adancime. -Vrei sa facem ceva anume? intreb eu, inca amuzata de cele intamplate mai devreme. -Eu propun: maraton de filme horror! -Eu zic: de acord! Am ras cam vreun minut intreg, deoarece eram foarte optimiste si fericite in acele momente. -Azi dormim la tine! -Nici nu se pune problema! am raspuns eu incantata. Doar nu credeai ca dormim doua saptamani la rand la tine! Asta e saptamana mea Ne-am luat de brat bucuroase si am pornit pe potecuta din curte, pana cand am ajuns la usa. Insa aceasta era incuiata. -Ciudat... am spus eu curioasa. Imi scot cheile din gentuta si intram in casa. Inauntru nu era nimeni. Ma uit pe holurile curate si la etaj, prin toate camerele, care erau ordonate si aerisite. -Ai gasit ceva? strig eu catre Sarah, care urcase la etajul 2. -Nu! Doar mancare... Multa mancare! -Tu ai cautat in frigider?! -..... Poate... Oricum, nu e nimeni pe-aici! Casa e pustie! Am coborat la parter, am incuiat usa cu cheia si am inceput sa caut telefonul mobil prin buzunarele pantalonilor mei scurti. *dupa 5 minute* -Deci? se uita Sarah la mine, foarte mirata. -Au zis ca sunt plecati cu tot cu ai tai, intr-o calatorie de afaceri si ca ne-ar fi zis mai din timp, daca ar fi stiut. -Adica? -A fost ceva.. spontan. O urgenta la firma, care i-a obligat sa plece foarte repede. -De-asta e atata mancare in frigider! Cat timp lipsesc? -Cam doua sau trei zile, mi-au spus.. Dar hai sa privim partea buna: suntem singure si avem doua case intregi la dispozitie timp de trei zile! -Si... Dam petrecere? ma intreba Sarah foarte entuziasmata. -Ai innebunit?! Doar ai vazut ce s-a intamplat la petrecea lui Lia Mowloud! Nu cred ca vreuna dintre noi isi permite sa-si asume acest risc... Sarah incepuse sa rada ca o descreierata, in timp ce se arunca in pat. -Oare cum au reusit sa fure un porcusor de Guineea si sa il inlocuiasca cu o mangusta? -Ba mai mult! raspund eu la fel de amuzata. De unde au facut rost de o mangusta?! La noi in tara nu se vand asemenea animale! Dupa cateva momente bune de ras nebunesc, ne-am decis intr-un final sa ne schimbam in pijamale, desi era abia 4 dupa-amiaza si sa pornim DVD-ul. Cred ca ne-am uitat cam la trei filme, apoi, in timp ce acesta rula linistit filmul "The eye", am adormit si m-am trezit abia dimineata urmatoare, transpirata si batandu-mi inima cumplit. Ma uit catre Sarah, care parea ca nu mai respira. -Sarah! SARAH!!! Deja imi dadusera lacrimile, iar Sarah tot nu se trezea. Ce puteam sa fac? M-am ridicat grabita si am luat vaza cu flori de pe noptiera, apoi i-am aruncat in cap apa din vaza. Cel putin atunci mi-am dat seama ca era inca vie. Incepuse sa respire greu, ca si cum s-ar sufoca si se tinea cu o mana de gat, iar cu cealalta imi lua vaza din maini si bau toata apa care ramase in ea. :shock: -Ce s-a intamplat?! De ce plangi? De ce abia pot respira? Si de ce sunt uda?! Ia stai putin... De ce apa asta a avut gust? :scratch: Sarah se uita repede la vaza pe care o tinea in mana si apoi, la florile de pe noptiera. -Lisa... Ce-ai facut?! -Nu respirai, toanto! Sa nu indraznesti sa mai sperii vreodata asa! Acestea fiind spuse, o iau in brate, inca plangand putin, iar ea strambandu-se, poate din cauza ca o trageam de par, poate din cauza ca era scarbita si nu-si revenise din surpriza neplacuta, de a dintr-o vaza cu flori. -Iar am avut acel cosmar! ii spun eu, gafaind. -Ha? Ce? Ce cosmar? 0.o -Mai tii minte ce am visat acum un an, de ziua mea? Stai asa... Ma uit mirata spre perna Sarei si ii dau parul la o parte. -Ce e asta?! am intrebat eu putin speriata. -Lisa... Nu cred ca e de bine... Ce spuneai? Ca ai avut cosmarul de acum un an, din noaptea de dupa ziua ta? Pai asta e chiar semnul care imi aparuse pe piept in dimineata aia! La auzul acestor cuvinte, m-am ridicat brusc din pat si am luat jurnalul. Am inceput sa desenz acel semn si apoi, sa scriu tot visul pe care l-am avut, desenand si cateva secvente din acesta. Sarah ma privea infricosata, dar si infometata :roll: Ii cunosc privirea... -Ce poate insemna asta? ma intreba, in timp ce scotea din frigider tot ce apuca: oua, bacon, cascaval, branza topita, muschi file, castraveti, apoi luand din cosul de pe raft si scotand din el rosii si ardei kapia. -Nu stiu, dar sigur are legatura cu varsta noastra! -Ce vrei sa spui cu asta? Sarah batea deja ouale pentru omleta. -Pai, gandeste-te! Fix cand am implinit 14 ani, am mai patit asta! Si in cosmar aparea numarul "15". Acum avem amandoua 15 ani, iar in vis nu mai era acest numar! Asta lipsea... -Dar... De ce? Ce ar vrea sa insemne toate astea? -Nu stiu... Dar prefer sa nu ma gandesc acum la asta. Mmmm, ce bine miroase! Esti o bucatareasa desavarsita! am spus eu vesela si pofticioasa, razand putin. Dupa ce am mancat pe saturate si desigur, am facut curatenie, caci mama ne-ar fi omorat daca ar fi vazut mizeria pe care o provocasem, ne-am dus la dusuri (e bine sa ai doua bai! ) si ne-am imbracat in niste costumatii simple si lejere: eu, in fusta de voal cu volanase, bascheti putin inalti (platforma aceea micuta ii facea sa se potriveasca cu fusta) si maieu de culoarea coralului, iar Sarah, in colanti 3 sferturi, tenesi si bluza cu maneca scurta, subtire si mai lunga in spate decat in fata. Am incuiat usa si am plecat sa ne plimbam. Fiecare, cu gentuta asezata oblic si lantisoarele eterne, jumatati de inima, care se completau, si pe spate, gravate cuvintele: "best" pe al meu si "friends" pe al Sarei. In timp ce ne plimbam, am trecut pe langa un cimitir, din care se auzi un tipat rasunator si sfasietor. Rusesc sa vad printre firele blonde de par ale Sarei, o fata satena, aruncata pe jos, ingrozita, care se tara plangand. Noi am inceput sa alergam inspre ea, care acum ajunsese la o piatra funerara si nu avea cum sa se mai indeparteze. -Ce-ai patit? intreb eu ingrijorata, in timp ce o vad pe fata uitandu-se mirata la pieptul Sarei, apoi in ochii ei. Ii urmaresc actiunea si fac si eu acelasi lucru. -Sarah! Uita-te la pieptul tau! Pe pieptul Sarei stralucea, clipind, semnul de azi-dimineata, de pe perna. Am vrut sa-l ating, dar, ajunsa cu mana in fata ochilor, am sesizat ca aveam pe incheietura un tauaj negru cu trei corbi. -Ce... e... asta? :shock: Fata se uita ingrozita cand la mine, cand la Sarah, timp de cateva secunde, dupa care exclama: -Dictionarul de vise!
Va urma...
Vizitator Vizitator
Subiect: Re: ~Dictionarul de Vise Dum Apr 20, 2014 8:47 pm
Am uitat sa mentinoez: Asteptam parerile voastre Si zic iar: partile acestei povesti sunt asa lungi, pentru ca o scriem pe episoade, cam ca un serial.. Speram ca v-a placut :SP: am* :SP: am*
Ale Spammer
5 Ani
5 ani de la crearea contului.
Mesaje : 532 Data de inscriere : 27/10/2013 Varsta : 23 Localizare : In patutul meu cald si moale de unde nu ma va putea lua NIMENI O.O
Subiect: Re: ~Dictionarul de Vise Dum Apr 20, 2014 9:10 pm