Cap. III
Lory's point of view:
M-am trantit rapid de un copac simtind cum scoarta aspra a acestuia imi zgarie pielea. M-a mancat pe mine undeva sa vin in padure la vanatoare. Oh Doamne sper ca ceilalti sunt bine. Inspiram si expiram cu greutate de parca as fi avut tone de pietre pe piept.
De un singur moment in care am lasat garda jos a fost nevoie ca grovarul sa apara de nicaieri sa sa-mi traga un pumn in stomac ce m-a facut sa sar vreo 3 metri.
Eu: Moas-ta pe gheata.
Ma ridic rapid stergandu-mi sangele din coltul gurii. Waa creturile astea sunt groaznice. Au inaltime normala, dar umbla cocosate, iar mainile fiindu-le atat de lungi incat le tarasc pe jos. N-au par absolut de loc, iar ochii le sunt dati peste cap vazandu-se doar alb cu crapaturi negre. Pielea are culoare portocalie cu fasii de piele ce le atarna pe alocuri unde se observa ori muschiul putrezit, ori osul ingalbenit. Nu mai spun de miros.
E ca si cum o tona de peste stricat e pus in blander apoi mestecat un usturoi si muraturi. Cu toate astea se misca cu o rapiditate extraordinara.
Am sarit in sus, apoi pe spatele acestuia prinzandu-i capul si dintr-o miscare i l-am desprins de corp odata cu el iesind si coloana vertebrala. Am aruncat trupul mai incolo deoarece continua sa zvacneasca. Coloana s-a dezintegrat intr-un praf negru. Uitandu-ma la cap am observat la baza gatului cum colcaiau viermi grosi albi si lipicosi. L-am aruncat in lacul de langa. Mda pana la urma e amuzant. Dar mai bine i-as gasi pe ceilalti.
Am inchis ochii concentrandu-ma. M-am transformat pe jumatate, iar asta consta in colti, gheare, urechi si coada. Si nu pot intelege de ce trebuie sa-mi creasca si coada. Mereu imi stric pantalonii din cauza asta. Am inceput sa alerg la viteza maxima avand simturile in alerta. Imediat am dat de Andra si Nadia care statea pe o creanga si mancau. You must be kidding me.
Andra: Hey Lore. Cum merge? E fain nu?
Nadia: Te-as intreba daca ti-e foame, dar nu mai avem mancare. Da' in rest e ok?
Eu: Pai...da cred ca e ok. Adica nu e ca si cum mi-as fi facut griji enorme pentru voi.
Vreau sa le mai spun ceva, dar aud un urlet ingrozitor care m-a patruns pana in maduva oaselor. Andra si Nadia continua sa-si legene picioarele neavand nicio treaba. Rasuflu exasperata.
Eu: Ok, ma duc eu, nu va ingramaditi.
Ma indrept rapid spre N-V la sursa zgomotului. Acolo alta minunatie. Anna era calare pe un grovar care alerga de sus in jos incercand sa o dea de pe el. In cele din urma cu ajutorul unui fir negru de magie ce il infasoara in jurul braului, blonda il rupe in doua. Picioarele continua sa mearga, pierzandu-se undeva prin padure, dar partea cealalta se mai tara cu ajutorul mainilor plescaind amenintator din falcile crapate.
Cosmin: Frumos tu fata. Ai rezistat mai mult decat Neon.
Zicand acestea taie capul hidoseniei cu ajutorul unui kunai. De undeva din intuneric se aude o bataie din palme. Una rara. Asta in semn ironic, urmata de un ras infundat. Cu pasi rari iese in lumina lunii un tip bine facut. Isi trece mana prin parul blond, dandu-si la o parte cateva suvite de pe frunte.
Anna: Te roade invidia Neon?
Neon: Cu siguranta. E si normal sa ma roada invidia pe o pustoaica de 190 de ani.
Cosmin: Chiar daca ai tu 653 de ani, nu esti chiar atat de intelept.
Neon: Poate ai dreptate, poate nu. Dar...de-a lungul timpului am acumulat mai multe cunostiinte de cat voi intr-un mileniu.
Eu: Deci inseamna ca eu la cei 670 de ani ai mei sunt stralucita.
Blondul se uita la mine scanandu-ma. Acum ii observ culoarea azurie a ochilor. Personal, prefer ochii verzi.
Neon: Frumos. Ati adus un original. Si mai e si varcolac asemeni lui Kalvin. Voi chiar credeti ca o sa-si tina pliscul?
Anna: Nu stiu despre tine Neon, dar Andra a garantat pentru ea.
Neon: Oh. Si ce zice Andra e litera de lege nu?
Cosmin da sa-i raspunda insa Nadia si cu Andra apar langa noi.
Nadia: Nu. De fapt se numeste incredere, Neon. Ai auzit de ea? Ar trebui sa incerci.
Pufneste zgomotos apoi pleaca.
Cosmin: Nu-l lua in seama. E un Illuminat singuratic.
Dau din umeri vrand sa intreb ceva, dar doua fete apar asa dintr-o data in fata noastra. Satena se uita prietenos la mine cu ochi mari negri precum pana corbului si mi se prezinta ca fiind Any. In schimb prietena ei, mai scunda cu un cap nu ma priveste cu incredere.
Andra: Gasca hai sa ne intoarcem. Mi-a pierit tot cheful.
Aprobam toti, dar cand dam sa plecam simt o intepatura pe gat. Pun mana pe locul afectat si imi dau seama ca cineva trage cu sageti otravite. Oh Doamne astea-s cu iedera. Nadia cade pe jos urmata de Any, Daly si Anna. Andra se uita ametita la mine si cand dau s-o prind mai simt alte trei sageti. Imediat apar de nu stiu unde niste protectori. Am dat de naiba ca ne-au prins. Degeaba incerc eu sa ma bat, pana si transformarea mi-a oprit-o otrava aia. Cu o ultima privire vad cum ratatii astia imi ridica prietenii de jos apoi totul se intuneca.
Aveam cea mai nasoala durere de cap, pe care o poate avea cineva. Simteam cum mana dreapta imi zvacneste de durere, dar nici ca-mi venea sa deschid ochii. Insa cu mult efort am reusit clipind des pana m-am obisnuit cu albul orbitor din camera. Si ce mai camera...camera de nebuni.
Eram inchisa intre patru pereti albi, ce parca se apropiau si leagat cu lanturi din argint vrajite. Colac peste pupaza aveam vreo 6-7 perfuzii si cred ca este un fel de anestezic. In mana dreapta am observat cum mi se recolta sange. Deci asta nu-i a buna. Nu e deloc bine. M-am enervat simtind cum mai am putin si-mi explodeaza venele, am inceput sa urlu numele prietenilor mei si sa injur faptasii. Aparatele la care eram conectata s-au dat peste cap incepand sa tiue.
In camera au intrat cam 3-4 ...oameni dupa miros dubland doza anestezicului. Dar nu era de ajuns, tot treaza am ramas simtind durerea in fiecare particica din corp. Ionut a intrat ca de obicei calm in incapere costumat la patru ace.
Ionut: Si cand te gandesti ca ti-am specificat sa nu te duci.
Eu: Sta-ti-ar un sapun in gat. N-ai idee cat de mult vreau sa jupoi carnea de pe tine si s-o mananc apoi sa ma scobesc, cu coatele tale intre dinti.
Ionut: Stai calma.O sa poti pleca, dar asta dupa ce ma asigur ca nu imi vei rupe gatul in primele trei secunde de la eliberarea ta.
Am vrut sa-l intreb de prietenii mei, dar am cazut intr-un somn adanc...si o luam de la capat.
~O zi mai tarziu~
Deschid ochii incet. Durerea disparuse, dar urmele lasate de lanturile care-mi intrasera in carne erau inca pe abdomen si incheieturi. Iar astea se vinda greu chiar si pentru un varcolac. Acum ma aflam pe pat, langa mine haine noi asa ca m-am schimbat rapid. Am derulat ceea ce s-a intamplat mai devreme. De ce nu mai simt furia aceea oarba pentru Ionut? De ce nu-l mai urasc? De ce pur si simplu sunt calma cand de fapt vreau sa dau cu tot ce gasesc in cale de pereti.
In camera intra o fata cu par blond stralucind frumos in lumina soarelui inflitrat prin perdea. Ochii sai alabstrii ca cerul de vara ma privesc....cu dragoste?...
Eu: B-bianca? Tu esti?
Fara sa zica nimic ma atrage intr-o imbratisare de urs. Vreau s-o ontreb ce se intampla. De ce ma simt asa. Ce mi s-a intamplat. Unde sunt prietenii mei. Dar aceasta imi face semn sa tac, apoi imi sopteste pe un ton trist
Bianca: Esti sub controlul lui. Ti-a implantat un cip. Ce sentimente vrea sa simti el, acelea le vei simti, ce fapte vrea sa faci el, acelea le vei face. Tot ceea ce gandesti, spui sau faci stie. Dar te lasa in pace daca nu te amesteci. Hai...sa mergem acasa.
Am inghetat. Eu...eram sub controlul cuiva. Trebuia sa stau. Sa nu fac nimic? Si normal ca acel "el" este Ionut. Am inghitit in sec. Eram marioneta lui. Fara putere sa fac ceva. M-am lasat tarata de sora mea intr-o masina apoi pana ..."acasa"..
K-BOOM, uite drama aici copii. V-am promis un capitol bomba. Nu va asteptati la asta nu? Si e si lung sper ca v-a placut, caci de acum urmeaza actiunea. In urmataorele capitole o sa apara si Night, Erik si Emanuel.
Hope you like it